HOTĂRÂRE nr. 47/2014 - aprobarea opiniei privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului - măsurile structurale de ameliorare a rezilienţei instituţiilor de credit din UE COM (2014) 43

Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/252 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 24 iunie 2014,

1. Camera Deputaților salută această inițiativă întrucât:

- măsurile propuse au rolul de a întări sectorul bancar din Uniunea Europeană și pot avea efecte pozitive și în plan național, ca urmare a interconexiunilor dintre instituțiile de credit din România și sistemul financiar european;

- vizează asigurarea menținerii echilibrului dintre prevenirea riscurilor sistemice și finanțarea creșterii economice sustenabile;

- stabilește norme referitoare la modificările structurale ale băncilor considerate ca fiind "prea mari pentru a da faliment“ (activele totale ale băncii depășesc 30 miliarde euro) prin impunerea unei interdicții la adresa activităților de tranzacționare pe cont propriu și separarea potențială a anumitor activități de tranzacționare;

- prevede a fi prezentată anual lista cu băncile vizate de propunerea de regulament și a celor exceptate, însă considerăm că ar fi mai eficientă o prezentare și o actualizare a acestei liste, cel puțin bianual, pentru o monitorizare mai profundă și actualizată a modificărilor din piață, putându-se astfel ajunge la un răspuns rapid la oscilațiile pieței.

2. Camera Deputaților sprijină această inițiativă întrucât:

- din perspectiva contribuabililor limitează riscul intervenției acestora pentru a salva băncile aflate în dificultate majoră și, atunci când va fi necesar, va reduce costurile și complexitatea eventualelor cazuri de rezoluție;

- va reduce creșterea artificială a bilanțurilor băncilor și a activităților de natură speculativă a acestora;

- separă funcția de atragere de depozite de cea de tranzacționare, deoarece considerăm că riscul de piață și cel de contrapartidă al instituției de credit vor fi diminuate semnificativ;

- urmărește evitarea riscului ca băncile să eludeze interdicția desfășurării anumitor activități de tranzacționare angajându-se în tranzacționări în cont propriu ascunse, care devin prea importante sau au potențialul de a supune riscurilor întreaga bancă și sistemul financiar în ansamblu;

- excluderea băncilor mai mici din domeniul de aplicare a propunerii de regulament poate fi justificată de efectele disproporționate pe care o astfel de interdicție le-ar putea implica în cazul băncilor în cauză, dacă acestea ar fi obligate să cesioneze anumite părți din portofoliile lor;

- conferă autorităților de supraveghere competența și, în anumite cazuri, obligația de a solicita transferul altor activități de tranzacționare cu grad ridicat de risc (cum ar fi: formarea pieței, produsele derivate complexe și operațiunile de securitizare) în scopul de a separa entitățile juridice care efectuează tranzacții din cadrul grupului ("crearea de filiale“);

- va spori rolul Autorității Bancare Europene (în continuare ABE), care va fi consultată de către autoritățile competente în luarea anumitor decizii și va pregăti standardele pentru reglementări și standardele tehnice și va raporta întreg procesul Comisiei Europene;

- evoluția recentă a sistemului financiar reclamă norme uniforme privind transparența pentru a îmbunătăți stabilitatea financiară, a proteja investitorii, a îmbunătăți furnizarea de servicii transfrontaliere și a preveni arbitrajul de reglementare, precum și evitarea unor măsuri naționale divergente care să creeze obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

3. Camera Deputaților semnalează următoarele aspecte:

a) întrucât domeniul de aplicare a propunerii de regulament acoperă băncile care îndeplinesc condiții legate de 2 indici cantitativi: totalul datoriilor și activelor deținute în vederea tranzacționării ale băncii depășește 70 miliarde euro sau 10% din totalul activelor, timp de 3 ani consecutiv, care nu pot fi întotdeauna congruenți dată fiind mărimea unei instituții bancare, recomandăm o definiție cantitativă mai aprofundată și specializată a pragurilor de aplicare a regulamentului, precum și reevaluarea pragului de 10% în ceea ce privește băncile de mici dimensiuni, care ar putea suferi dezechilibre majore în urma stopării tranzacțiilor în nume propriu (așa cum este descris în propunerea de regulament);

b) consolidarea interdicției de tranzacționare în nume propriu va impune separarea unor departamente din cadrul unei entități bancare, care poate conduce la alterarea relațiilor cu clienții, în cazul în care vor fi aplicate comisioane mult sporite și, în acest fel piața va suferi un șoc major. Mai mult, limitarea gradului de îndatorare (efectul de levier) prin această separație poate avea chiar efectul opus celui scontat, acela de a crește îndatorarea în activitățile proaspăt separate de activitatea-mamă (finanțare alternativă excesivă);

c) dacă activitățile de formare a pieței trebuie reglementate numai prin intermediul instrumentelor care să elimine arbitrajul și subscrierea valorilor mobiliare financiare prin intermediul aceluiași procedeu tehnic, precum și a reglementărilor naționale privitoare la valorile mobiliare, acestea vor ieși de sub incidența ABE și vor intra sub cea a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (în continuare AEVMP). În acest sens, instituțiile de credit active în România, inclusiv ARB (Asociația Română a Băncilor), se arată îngrijorate privind un rol sporit de reglementare al AEVMP în domeniul bancar;

d) constituirea de "entități de tranzacție“ prin transferul de activități prin separație va conduce la diminuarea competitivității economice a unei entități bancare și la o creștere a costurilor sociale și economice prin multiple sedii, comisioane suplimentare, costuri de căutare mai mari și reducerea semnificativă a economiilor de scară și, în consecință, beneficiile vor ajunge sub limita costurilor impuse, generând în acest fel noi categorii de riscuri financiare, organizaționale și de funcționare;

e) interzicerea tranzacțiilor în nume propriu va avea un efect pe piața muncii bancare astfel încât angajații bine pregătiți și cu experiență profesională vor fi nevoiți să se transfere în cadrul altor companii, nou-înființate. Astfel, considerăm că riscul nu va fi eliminat, ci se va răspândi în cadrul pieței. Cu toate acestea, conglomeratele de riscuri sistemice la nivel global vor fi eliminate, dar se poate ca riscul eliminat acum să poată fi concentrat sub egida altor instituții.

f) propunerea de regulament nu clarifică modul în care se va realiza separarea dintre activitățile de tranzacționare pe cont propriu și cele de formare a pieței. Definiția activităților de tranzacționare nu oferă criterii clare legate de modul de separare a tranzacționării pe cont propriu, care va fi interzisă dacă banca se încadrează în pragurile de valoare menționate, și a altor activități de tranzacționare care vor fi în continuare permise;

g) propunerea de regulament nu clarifică, în mod exact, criteriul pe baza căruia autoritatea națională poate decide separarea activităților;

h) dacă instituția de credit sau societatea-mamă din UE este identificată ca o instituție de importanță sistemică la nivel global [conform art. 3 alin. (1) lit. (a) din propunerea de regulament], atunci toate filialele și sucursalele sale pot cădea sub incidența acestei propuneri de regulament, indiferent de locul în care se află. Deși suntem de acord cu scopul acestui paragraf, care ar consta în evitarea transferării activității de tranzacționare pe cont propriu dintr-o țară în alta, întrucât nu toate piețele sunt dezvoltate în mod egal, opinia noastră este că filialele trebuie supuse unei analize mai detaliate înainte de a decide că ele trebuie să respecte prevederile acestei propuneri de regulament.

În evaluarea impactului asupra sectorului bancar din România pe care l-ar avea adoptarea și executarea acestui regulament, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

a) conform datelor furnizate în noiembrie 2013 de Banca Reglementelor Internaționale, băncile globale prezente și în România sunt Citigroup, RBS, ING Bank, Société Générale și Unicredit Group; filialele din România ale băncilor de importanță sistemică globală ar putea intra sub incidența prevederilor propunerii de regulament dacă băncile mai sus menționate vor fi evaluate ca având importanță sistemică globală la nivel european (lista completă a acestor bănci va fi publicată în iulie 2016);

b) sucursalele sau filialele din România ale băncilor sistemice globale, menționate la punctul anterior, au consemnat instrumente financiare pentru tranzacționare la finalul anului 2013, conform formulei de calcul din propunerea de regulament, de 2,37 miliarde lei, respectiv 2,34% din activele acestora. Formula de calcul propusă a instrumentelor financiare pentru tranzacționare utilizează stocuri de active și pasive tranzacționale și poziții de instrumente financiare derivate care nu au ca scop protejarea la riscuri - hedging; activitatea de tranzacționare include și titlurile de stat deținute în vederea tranzacționării, care nu intră în domeniul de aplicare a propunerii de regulament. În formula de calcul sunt incluse atât tranzacțiile în nume propriu, cât și cele în numele clienților, acestea din urmă neintrând sub incidența interzicerii prevăzute în propunerea de regulament;

c) în prezent, nicio bancă din România nu deține active de cel puțin 30 miliarde euro, prin urmare singurele bănci din România care pot intra sub incidența propunerii de regulament sunt cele menționate anterior.

4. Camera Deputaților, având în vedere mențiunile anterioare, consideră că:

- nivelul redus al activității de tranzacționare în cont propriu desfășurate de instituțiile de credit din România nu este purtător de riscuri semnificative pentru sectorul bancar;

- există expunere ridicată a sectorului bancar intern la contagiune externă în cazul în care bănci europene de importanță sistemică globală sau care au filiale în România ar înregistra pierderi semnificative din activitatea de tranzacționare în cont propriu;

- este necesară clarificarea tranzacțiilor în cont propriu care vor fi interzise, în special a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate, deoarece propunerea de regulament nu prezintă o listă exhaustivă a tranzacțiilor ce urmează a fi interzise sau a celor ce vor fi permise. Lichiditatea instituțiilor de credit din România ar putea fi afectată dacă vor fi interzise tranzacțiile de tip swap valutar cu băncile-mamă;

- această propunere de regulament nu oferă suficiente clarificări asupra unor subiecte importante, care sunt lăsate fie pentru o decizie ulterioară, fie pentru elaborarea unor standarde tehnice, ulterioare aprobării acestei propuneri de regulament. Punerea sa în practică reclamă măsuri complexe și de durată, ce includ și dezvoltări informatice. De aceea, considerăm dificil, în acest moment, a fi analizate și estimate toate implicațiile asupra sistemului bancar.

5. Camera Deputaților avizează favorabil și susține pe fond prezenta propunere de regulament, cu mențiunea de clarificare a tipurilor de tranzacții în cont propriu care vor fi interzise. Complexitatea ridicată a tranzacțiilor financiare necesită o mai clară detaliere în propunerea de regulament a tipurilor de tranzacții care vor fi interzise, în condițiile în care unele instituții de credit din România derulează tranzacții în cont propriu de tip swap valutar cu băncile-mamă pentru administrarea riscului de lichiditate.