ANEXA Nr. 6 - HG nr. 711/2015 - stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare

Index
HG nr. 711/2015 - stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare
ANEXA Nr. 1
ANEXA Nr. 2
ANEXA Nr. 3
ANEXA Nr. 4
ANEXA Nr. 5
ANEXA Nr. 6
ANEXA Nr. 7
ANEXA Nr. 8
ANEXA Nr. 9
ANEXA Nr. 10
ANEXA Nr. 11
ANEXA Nr. 12
ANEXA Nr. 13

ANEXA Nr. 6

Contoare de energie termică (MI-004)

Cerinţele relevante din anexa nr. 1 la hotărâre, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute în prezenta anexă se aplică în cazul contoarelor de energie termică definite mai jos, care sunt utilizate pentru consum casnic, consum comercial şi pentru consumul din industria uşoară.

DEFINIŢII

Un contor de energie termică este un mijloc de măsurare conceput pentru măsurarea energiei termice care, într-un circuit de schimb de energie termică, este degajată de un lichid numit agent termic.

Contorul de energie termică este fie un aparat complet, fie un aparat combinat alcătuit din subansambluri (senzori de debit, pereche de senzori de temperatură şi calculator) definite la art. 3 pct. 2 din hotărâre sau o combinaţie a acestora.

0

temperatura agentului termic

0in

valoarea lui 0 la intrarea în circuitul de schimb termic

0out

valoarea lui 0 la ieşirea din circuitul de schimb termic

A0

diferenţa de temperatură 0in — 0out cu A0 > 0

0max

limita superioară a lui 0 la care contorul de energie termică funcţionează corect în limitele erorilor maxime tolerate

0min

limita inferioară a lui 0 la care contorul de energie termică funcţionează corect în limitele erorilor maxime tolerate

A0max

limita superioară a lui A0 la care contorul de energie termică funcţionează corect în limitele erorilor maxime tolerate

A0min

limita inferioară a lui A0 la care contorul de energie termică funcţionează corect în limitele erorilor maxime tolerate

q

debitul agentului termic

qs

cea mai mare valoare a lui q admisă pe perioade scurte pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică

qP

cea mai mare valoare a lui q admisă permanent pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică

qi

cea mai mică valoare a lui q admisă pentru funcţionarea corectă a contorului de energie termică

p

puterea termică a schimbului termic

Ps

limita superioară a lui P admisă, la care contorul de energie termică funcţionează corect

 

CERINŢE SPECIFICE

1. Condiţii nominale de funcţionare

Valorile condiţiilor nominale de funcţionare trebuie să fie specificate de producător după cum urmează:

1.1. Pentru temperatura agentului termic: 0max, 0min,

— pentru diferenţele de temperatură: A0max, A0min, cu restricţiile următoare: A0max/A0min > 10; A0min = 3 K sau 5 K sau 10 K. ’

1.2. Pentru presiunea agentului termic: presiunea internă pozitivă maximă pe care contorul o poate suporta permanent la limita superioară de temperatură.

1.3. Pentru debitele agentului termic: qs, qp, qi, unde valorile lui qp şi qi se supun următoarei restricţii: qp/qi> 10.

1.4. Pentru puterea termică: Ps.

2. Clase de exactitate

Pentru contoarele de energie termică, se definesc următoarele clase de exactitate: 1, 2, 3.

3. Erorile maxime tolerate aplicabile contoarelor de energie termică complete

Pentru un contor de energie termică complet, erorile maxime tolerate relative, exprimate în procente din valoarea reală pentru fiecare clasă de exactitate, sunt:

— pentru clasa 1: E = Ef + Et + Ec, unde Ef, Et, Ec sunt definite la pct. 7.1 — 7.3;

— pentru clasa 2: E = Ef + Et + Ec, unde Ef, Et, Ec sunt

definite la pct. 7.1 — 7.3;

— pentru clasa 3: E = Ef + Et + Ec, unde Ef, Et, Ec sunt

definite la pct. 7.1 — 7.3.

Contorul de energie termică complet nu trebuie să fie utilizat abuziv la eroarea maximă tolerată sau să favorizeze sistematic una dintre părţi.

4. Efectele admise ale perturbaţiilor electromagnetice

4.1. Contorul nu trebuie să fie influenţat de câmpurile magnetice statice şi nici de câmpurile electromagnetice la frecvenţa reţelei de alimentare.

4.2. Influenţa unei perturbaţii electromagnetice trebuie să fie astfel încât variaţia rezultatului măsurării să nu fie mai mare decât valoarea variaţiei critice prevăzută la pct. 4.3 sau rezultatul măsurării să fie indicat într-o asemenea manieră încât să nu poată fi interpretat ca rezultat valabil.

4.3. Valoarea variaţiei critice pentru un contor de energie termică complet este egală cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate aplicabile acelui contor de energie termică (vezi pct. 3).

5. Durabilitate

După efectuarea încercărilor de durabilitate corespunzătoare, ţinând cont de perioada de timp estimată de producător, contorul trebuie să satisfacă următoarele criterii:

5.1. Senzori de debit: variaţia rezultatului măsurării după încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul iniţial al măsurării, nu trebuie să depăşească valoarea variaţiei critice.

5.2. Senzori de temperatură: variaţia rezultatului măsurării după încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul iniţial al măsurării, nu trebuie să depăşească 0,1°C.

6. Inscripţionări pe contorul de energie termică

— Clasa de exactitate

— Limitele debitului

— Limitele de temperatură

— Limitele diferenţei de temperatură

— Locul de instalare a senzorului de debit — tur sau retur

— Indicaţia sensului de curgere

7. Subansambluri

Prevederile referitoare la subansambluri se pot aplica subansamblurilor fabricate de acelaşi producător sau de producători diferiţi. Dacă un contor de energie termică este constituit din subansambluri, cerinţele esenţiale pentru contorul de energie termică se aplică şi subansamblurilor, dacă este cazul. În plus, se aplică următoarele cerinţe:

7.1. Eroarea maximă tolerată relativă a senzorului de debit, exprimată în procente, pentru clasele de exactitate:

— clasă 1: Ef = (1 + 0,01 qp/q), dar nu mai mult de 5%;

— clasă 2: Ef = (2 + 0,02 qp/q), dar nu mai mult de 5%;

— clasă 3: Ef = (3 + 0,05 qp/q), dar nu mai mult de 5%,

unde eroarea Ef stabileşte raportul dintre valoarea indicată şi

valoarea reală a relaţiei dintre semnalul de ieşire al senzorului de debit şi masa sau volumul.

7.2. Eroarea maximă tolerată relativă a perechii de senzori de temperatură, exprimată în procente:

— Et = (0,5 + 3 A0min/A0),

unde eroarea Et stabileşte raportul dintre valoarea indicată şi valoarea reală a relaţiei dintre semnalul de ieşire al perechii de senzori de temperatură şi diferenţa de temperatură.

7.3. Eroarea maximă tolerată relativă a calculatorului, exprimată în procente:

— Ec = (0,5 + A0min/A0),

unde eroarea Ec stabileşte raportul dintre valoarea energiei termice indicate şi valoarea reală a energiei termice.

7.4. Valoarea variaţiei critice pentru un subansamblu al unui contor de energie termică este egală cu valoarea absolută corespunzătoare erorii maxime tolerate aplicabile subansamblului (a se vedea pct. 7.1, 7.2 sau 7.3).

7.5. Inscripţionări pe subansambluri

Senzor de debit:

Clasa de exactitate Limitele debitului Limitele de temperatură

Factorul nominal al contorului (de exemplu, litri/impuls) sau semnalul de ieşire corespunzător Indicaţia sensului de curgere

Perechea de

Identificarea tipului (de exemplu, Pt 100)

senzori de

Limitele de temperatură

temperatură:

Limitele diferenţei de temperatură

Calculator:

Tipul senzorilor de temperatură

— Limitele de temperatură

— Limitele diferenţei de temperatură

— Factorul nominal al contorului (de exemplu, litri/impuls) sau semnalul de intrare corespunzător care provine de la senzorul de debit

— Locul de instalare a senzorului de debit — tur sau retur

 

Punerea în funcţiune

8. a) În cazul măsurării consumului casnic se permite efectuarea măsurărilor cu ajutorul oricărui contor de clasă 3.

b) În cazul aplicaţiilor comerciale şi/sau de industrie uşoară măsurările se efectuează cu orice contor de clasă 2.

c) În ceea ce priveşte cerinţele de la pct. 1.1—1.4, întreprinderea de utilitate publică sau persoana legal desemnată pentru instalarea contorului trebuie să asigure determinarea caracteristicilor, astfel încât contorul să fie adecvat pentru măsurarea exactă a consumului estimat sau prognozabil.

EVALUAREA CONFORMITĂŢII

9. Procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute la art. 14 din hotărâre, pe care producătorul le poate alege, sunt următoarele:

B + F sau B + D sau H1.