PROTOCOLUL Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno - ungare - HG nr. 788/2015 - aprobarea hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015..

PROTOCOLUL

Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno - ungare

în baza prevederilor «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră », semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Nyiregyhâza, pe teritoriul Ungariei, în perioada 28-30 aprilie 2015, Sesiunea a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegaţia Părţii române:

Delegaţia Părţii ungare:

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXV-a a Comisiei

hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Cluj Napoca, în 26 martie 2014.

II. Diverse

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXV-a a Comisiei.

1.1. Activitatea Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării

1.1. a. Comisia constată:

• Subcomisia a avut o întâlnire la Arad, în perioada 23 - 25 februarie 2015.

• în cadrul întâlnirii, a fost întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXVI-a a Comisiei cât şi anexele acestuia şi Subcomisia a stabilit detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXVI-a a Comisiei.

• Subcomisia a analizat procesele verbale ale Subcomisiilor permanente şi a constatat că de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până în prezent au fost semnate următoarele procese verbale:

1. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, care a avut loc la Nyiregyhâza, în perioada 29 septembrie - 03 octombrie 2014;

2. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Baia Mare (Dăneşti), în perioada 03 - 07 noiembrie 2014.

3. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014;

Subcomisia a analizat procesele verbale mai sus amintite şi propune Comisiei aprobarea acestora.

• Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor existente şi finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru şi a constatat următoarele:

• Referitor la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”, Subcomisia constată că experţii Părţilor au propus modificarea anexei 8 b din Regulament şi propun aprobarea anexei modificate ce reprezintă anexa nr. 1 la prezentul Protocol.

• în legătură cu continuarea finalizării anexelor 2 şi 3 Partea ungară a transmis prin secretarii pentru ape de frontieră materialul intitulat „Motivarea propunerii Părţii ungare pentru finalizarea anexelor 2 si 3 ale Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă din cadrul Acordului între Guvernul României şi Guvernului Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră”.

Partea română consideră că este necesară completarea materialului în vederea

definitivării punctului de vedere tehnic, cu următoarele informaţii:

o Debitele aferente nivelurilor din secţiunile determinante ale râurilor Cri şui Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, astfel cum sunt definite în anexa 3 a „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă” în vigoare, respectiv:

• Nivel istoric, faza I, faza II, faza III;

• Timpii estimaţi de intervenţie pentru fiecare fază.

Având în vedere faptul că prognoza viiturilor în România se face pe debite, iar în Ungaria pe niveluri, Partea română consideră că este necesară corelarea nivelurilor istorice maxime şi a cotelor aferente de apărare de la mirele determinante din anexa 3 cu debitele aferente acestora.

Partea ungară îşi menţine solicitările în legătură cu datele de exploatare ale acumulărilor situate pe cursurile de apă enumerate în materialul de fundamentare tehnică şi juridică transmis.

Motivul solicitării este faptul că aceste acumulări au efect asupra propagării în regim natural a undei de viitură, acestea fiind punctele de ieşire ale bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă transfrontieră din România, de aceea fără a se cunoaşte datele referitoare la exploatarea acumulărilor nu se pot elabora prognoze corecte ale propagării undelor de viitură pe sectoarele de râu de pe teritoriul ungar.

Conform punctului de vedere al Părţii ungare datele solicitate de aceasta sunt în concordanţă cu Acordul, respectiv cu art. 3 al acestuia care stabileşte ca obiectiv principal ţinerea sub control al efectelor transfrontieră. Partea ungară accentuează şi solicită luarea în considerare a faptului că pe baza art. 14 al Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor aprobat, are dreptul să solicite, începând cu atingerea nivelurilor pentru faza a Il-a de apărare, date privind sectoare din amonte ale bazinului, care nu intră sub incidenţa Regulamentului, în măsura în care evenimentele de pe acele sectoare influenţează propagarea viiturilor pe teritoriul ungar. Această situaţie a fost analizată în comun, de experţii Părţilor la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor din 25-29 noiembrie 2013, când în Procesul verbal s-a scris punctul de vedere comun, respectiv că lucrările menţionate de Partea ungară au efect transfrontieră asupra propagării undelor de viitură.

Partea ungară este gata să accepte, ca soluţie de compromis, ca solicitarea privind datele acumulărilor să nu fie rezolvată prin modificarea anexei 2 a Regulamentului în vigoare, ci prin aplicarea art. 14 şi 16 ale Regulamentului aprobat. Pe baza acestora, o dată cu atingerea nivelurilor pentru faza II de apărare pe teritoriul său, Partea română ar trebui să transmită datele menţionate în art. 16 al Regulamentului aprobat pentru acumulările Lugaş şi Tileag de pe râul Crişul Repede, acumularea Răpsig-Cărand de pe râul Teuz, cât şi acumularea Tauţ de pe râul Cigher.

Datele solicitate de Partea română au fost transmise de Partea ungară, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 24 martie 2015.

La prezenta Sesiune împuterniciţii au discutat diferenţele de opinie apărute cu ocazia finalizării anexelor 2 şi 3 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă” şi au hotărât următoarele:

- să fie modificate articolele 3 şi 4 ale Regulamentului după cum urmează:

Art. 3

Sectoarele de râuri şi cursuri de ape, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, grupate pe subunităţi hidrografice, asupra cărora se aplică Regulamentul, sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului Regulament.

Zona delimitată în anexa nr. 2 la „Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse pe cursuri de apă”, se referă exclusiv la acest regulament şi nu se extinde asupra altor domenii de aplicare din Acord, în conformitate cu art. 9 alineatul 1 din Acord.

Pentru sectoarele de râu definite în anexa nr. 2 se va face schimb de date şi informaţii între Părţi.

Datele şi informaţiile cu privire la cursurile de apă, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi mirele determinante sunt incluse în anexa nr. 3 a prezentului Regulament.

Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000) constituie anexa nr. 4 a prezentului Regulament.

Planurile de situaţie, cu lucrările enumerate în anexa nr. 2 (scara 1:100.000), constituie anexa nr. 5 a prezentului Regulament.

Profilele longitudinale ale digurilor (scara 1:50.000 şi 1:100) cât şi secţiunile transversale caracteristice (scara 1:100) constituie anexa nr. 6 a prezentului Regulament.

Planurile generale şi curbele de capacitate a acumulărilor nepermanente se găsesc în anexa nr. 7 a prezentului Regulament.

Profilele longitudinale şi secţiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare constituie anexa nr. 8 a prezentului Regulament.

Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente sunt obligate să opereze în anexe până la 1 decembrie al fiecărui an toate modificările survenite. Părţile îşi vor comunica reciproc, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, aceste modificări.

Art. 4

Pentru coordonarea acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente întreţin legături directe între ele, în care scop fiecare Parte desemnează delegaţii competenţi pentru a da informaţii în legătură cu apărarea împotriva inundaţiilor Delegaţii competenţi vor trece frontiera, în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare”.

- Părţile au căzut de acord să extindă domeniul de aplicare al Regulamentului în cazul râului Crişul Repede până la acumularea Lugaş, incluzând şi acumularea.

- Partea ungară consideră că este oportună extinderea domeniului de aplicare a acestui regulament pe râul Teuz până la acumularea Cărând-Răpsig, iar pentru râul Cigher până la acumularea Tăuţ, incluzând şi acumulările.

Partea română doreşte să verifice, dacă sectoarele de râu menţionate fac parte din domeniul de aplicare a Acordului şi va trimite în scris punctul său de vedere prin scrisoare semnată de împuternicit, până la data de 30.06.2015.

Partea română consideră oportună cuprinderea şi a porţiunii aferente de pe râul Crişul Triplu până la vărsarea în râul Tisa, având în vedere faptul că lucrările de pe acest sector influenţează tranzitarea viiturilor în România.

în decurs de două luni de la primirea scrisorii de răspuns de la Partea română, împuterniciţii vor hotărî sarcinile de urmat în cadrul unei întâlniri extraordinare.

• Referitor la finalizarea anexelor 2 şi 5c ale „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne”, Comisia constată că:

- Experţii Părţii ungare au finalizat anexele nr. 2 şi 5c ale Regulamentului pe baza metodologiei agreate şi le-au transmis Secretarului pentru ape de frontieră al Comisiei.

- Partea română a informat că procesul de transfer a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de la Agenţia Naţională de îmbunătăţi Funciare în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a finalizat.

- Experţii români lucrează la finalizarea anexelor 2 şi 5c, care vor fi transmise Secretarului pentru ape de frontieră al Comisiei până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.

• Referitor la „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”, Comisia constată că experţii Părţilor au elaborat, concordat şi agreat forma finală a Regulamentului şi anexelor acestuia şi propun aprobarea acestora. Regulamentul reactualizat şi anexele reprezintă anexa nr. 3 la prezentul Protocol.

1.1.b. Comisia hotărăşte:

• Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării, semnat la Arad, în 25 februarie 2015.

• Se aprobă modificarea anexei 8b a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria, care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul Protocol.

• Se aprobă modificarea „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă”, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul Protocol.

• în interesul stabilirii domeniului de aplicare a „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă”, împuterniciţii guvernamentali vor avea o întâlnire extraordinară până la 30 august 2015.

• Se aprobă modificarea „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” şi a anexelor acestuia care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul Protocol. Regulamentul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

• Subcomisia va continua analiza proceselor verbale ale Subcomisiilor permanente.

• Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii Regulamentelor existente şi finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru.

• Să examineze situaţia îndeplinirii sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă”.

• Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul Ungariei. în semestrul II al anului 2015.

1.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei

1.2. a. Comisia constată:

• Subcomisia a avut o întâlnire la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014.

• Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”au fost îndeplinite.

Conform prevederilor „Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” în vigoare, experţii Părţilor au efectuat în anul 2013, prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someş, Crasna, Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.

Evaluarea stării calităţii cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2013, de către ambele Părţi, în conformitate cu art. 9 al Regulamentului în vigoare.

Se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

în conformitate cu prevederile art. 5, pct. d) al Regulamentului, în perioada 24-27 iunie 2014 a avut loc acţiunea de intercomparare a laboratoarelor care participă la supravegherea calităţii apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno -ungară.

în cadrul acţiunii de intercomparare toate laboratoarele au obţinut calificativul „foarte bine” pentru indicatorii chimici şi rezultate ”bune” pentru indicatorii biologici.

Părţile consideră de comun acord că acţiunea de intercomparare chimică şi biologică a laboratoarelor şi-a atins scopul.

în continuare se propune ca în cadrul acţiunii de intercomparare, şi în viitor, să se pună un accent deosebit pe analiza indicatorilor biologici şi micropoluanţilor (anorganici şi organici), domenii în dezvoltare continuă în UE şi de importanţă deosebită ale Directivei Cadm a Apei.

• Experţii Părţilor au continuat analiza pentru revizuirea „Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară şi au elaborat, concordat şi agreat forma finală a acestuia şi a anexelor.

• în perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei (Cluj Napoca, 24 - 26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înţelesul „Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”

• Subcomisia a analizat necesitatea şi frecvenţa indicatorilor de calitate a apei din anexele nr. 7b şi 7c ale „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria” la cererea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologic.

Experţii Părţilor au agreat şi propus Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie anexa 7b revizuită a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”.

Referitor la anexa 7c a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria” experţii Părţilor au agreat şi propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie ca frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate a apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m şi de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvenţa de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată.

• Părţile s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

Experţii Părţilor vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecţia calităţii apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanţarea acestora.

• în data de 25 septembrie 2014 reprezentanţii KOVIZIG cu sediul la Gyula şi reprezentanţii ANIF cu sediul la Oradea s-au întâlnit pe teritoriul ungar şi au continuat discuţiile privind posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş şi au încheiat un proces verbal. Cu acest prilej ANIF a informat că în urma modernizării staţiei de epurare de la Salonta, calitatea apei Canalului CPE2, care anterior a fost luat în considerare pentru suplimentarea apei Canalului Ghepeş, s-a îmbunătăţit în mare măsură.

Ca urmare, experţii Părţilor din cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie propun să se efectueze măsurători de calitatea apei şi debit pe Canalul CPE2, în secţiunea amonte de posibilul obiect de artă de tranzitare a apei, în comun, de către Subcomisia de calitatea apei şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie.

1.2.b. Comisia hotărăşte:

• Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Vârtop, la 14 noiembrie 2014.

• Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

• Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

• Subcomisia de calitate a apei să transmită Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie propunerile privind modificarea anexelor nr. 7b şi 7c ale „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”.

• Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

• Experţii Părţilor din cadrul Subcomisiei de calitate a apei să efectueze o măsurătoare de calitate a apei pe canalul CPE 2, conform punctului 6 al Procesului verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la data de 03 octombrie 2014 la Nyiregyhâza.

• Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul Ungariei.

1.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor

1.3. a. Comisia constată:

• Subcomisia a avut o întâlnire la Baia Mare (Dăneşti), în perioada 03-07 noiembrie 2014.

• Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat discuţiile pentru corelarea şi finalizarea anexelor 2 şi 3 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă” şi constată că experţii Părţilor şi-au menţinut punctele de vedere diferite din Procesul verbal semnat la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen (Erdospuszta) în perioada 25-29 noiembrie 2013.

• Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat activitatea de reactualizare a anexelor „Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne”.

o în scopul continuării activităţii de finalizare a anexelor 2 şi 5c ale Regulamentului, experţii Părţii ungare au finalizat anexele nr. 2 şi 5c ale Regulamentului pe baza metodologiei agreate şi le-au transmis către Secretarul pentru ape de frontieră al Comisiei.

o Partea română informează că procesul de transfer a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de la Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a finalizat. în prezent, specialiştii lucrează la finalizarea anexelor 2 şi 5c, care vor fi transmise către Secretarul pentru ape de frontieră al Comisiei până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.

• în anul 2014 barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea „Regulamentului privind regimul de exploatare al

barajului Bekeş la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român” .

• Referitor la analiza stadiului de urmărire a funcţionării şi exploatării acumulării permanente Suplacul de Barcău de către ABA Crişuri şi TIVIZIG -Debrecen, experţii Părţii române au transmis Părţii ungare informarea privind modul de funcţionare şi exploatare în perioada ianuarie-mai 2014 a acumulării permanente Suplacul de Barcău. Partea ungară a transmis Părţii române punctul de vedere cu privire la această informare în luna iunie 2014.

Experţii Părţilor au convenit că exploatarea acumulării permanente Suplacul de Barcău a fost eficientă.

Experţii Părţilor au convenit ca Partea română să informeze Partea ungară, până la data de 30 mai 2015, cu privire la modul de funcţionare al acumulării permanente Suplacul de Barcău.

• Experţii Părţilor au efectuat în perioada 9 septembrie - 9 octombrie 2014, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două ţări.

în conformitate cu cele consemnate în procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare.

Totodată, au constat că procesele verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a Xl-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.

Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

• Referitor la analiza îndeplinirii sarcinilor prevăzute în vederea eliminării inundaţiilor în timpul apelor interne din zona de frontieră (bazinul Crasna), experţii Părţii ungare au informat că a fost finalizată deponia pe malul drept al canalului Lapi. Experţii Părţii române informează că s-a finalizat înlocuirea clapetului în secţiunea de la km 0+050 pe canalul Lapi.

Partea ungară consideră că este necesară analiza comportării la ape mari a lucrărilor executate.

Partea română este de acord cu propunerea Părţii ungare.

Părţile informează că în perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până la prezenta Sesiune nu au existat suprafeţe inundate.

• în legătură cu analiza studiului predat de către Partea ungară Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie intitulat „Informare privind analiza posibilităţii tranzitării gravitaţionale a apelor pe canalele şi cursurile de apă ce traversează frontiera” la cererea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor îşi va exprima un punct de vedere cu privire la tranzitarea apelor mari şi a apelor interne, numai după completarea studiului cu planuri si hărţi care să conţină infrastructura existentă de gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare, pentru zona în care se solicită tranzitarea gravitaţională a apelor.

Având in vedere analiza situaţiei actuale şi observaţiile cuprinse în studiu care fac referire la posibilitatea alimentarii gravitaţionale cu apă, Partea Română propune ca Partea ungară să stabilească necesarul de apă de pe teritoriul ungar, defalcat pe canele de ape interne.

După precizarea necesarului de apă de către Partea Ungară, Partea Română va analiza posibilităţile şi condiţiile în care se poate asigura acesta.

Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor retumează studiul spre completare cu aceste observaţii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie.

• Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu proiectele în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

• Experţii Părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

în cadrul Conferinţei de la Budapesta care a avut loc în perioada 3-4 iunie 2014 şi în cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor experţii ambelor ţări au prezentat rezultatele obţinute în cadrul procesului de implementare al Directivei pentru evaluarea şi managementul riscului la inundaţii EC/60/2007.

Referitor la rezultatele şi sarcinile conform prevederilor Directivei EC/60/2007, Părţile se vor informa reciproc în cadrul unor întâlniri viitoare.

• Partea ungară a informat Partea română despre întocmirea „planurilor de gestionare a albiei majore”. Partea ungară propune ca în cadrul unor întâlniri de lucm ale experţilor, să se informeze reciproc asupra legislaţiei naţionale privind gestionarea şi exploatarea albiilor majore.

Partea română este de acord cu propunerea de informare reciprocă asupra acestei problematici.

1.3.b Comisia hotărăşte:

• Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Baia Mare (Dăneşti), la 7 noiembrie 2014.

• Să se continue activitatea de finalizare a anexelor nr. 2 şi 3 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă”, pe baza prezentului Protocol.

• Să se finalizeze anexele 2 şi 5c a „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne” şi să se transmită spre aprobare până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

• Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.

• Să se analizeze stadiul urmăririi funcţionării şi exploatării acumulării permanente Suplacul de Barcău de către ABA Crişuri şi VIZIG -Debrecen.

• Să se examineze Procesele verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2015.

• Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

• Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

• Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul Ungariei.

1.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie

1.4. a. Comisia constată:

• Subcomisia a avut o întâlnire la Nyiregyhâza, în perioada 29 septembrie - 03 octombrie 2014.

• Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria” au fost îndeplinite.

• Subcomisia a propus modificarea anexei 8 b a Regulamentului.

în legătură cu solicitarea adresată Subcomisiei de calitate a apei privind anexele 7b şi 7c ale „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”, experţii Părţilor au agreat modificările anexei 7b a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria” care conţine modificările pe care experţii Părţilor le-au agreat şi pe care o propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie spre examinare şi aprobare. De asemenea, referitor la anexa 7c experţii Părţilor au agreat şi propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie ca frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate a apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m şi de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvenţa de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată. 

• Partea ungară a prezentat Părţii române o solicitare de date cu privire la observaţii, prognoze şi regulament de exploatare a lacurilor de acumulare în formă tabelară reprezentând anexa nr. 1 la Procesul verbal încheiat cu ocazia întâlnirii experţilor pentru schimbul de experienţă privind metodologiile de elaborare a prognozelor în cadrul relaţiei bilaterale româno-ungare, semnat în data de 17 septembrie 2014, la Bucureşti.

Pentru justificarea solicitării, Partea ungară a prezentat sistemul de măsurare automată şi teletransmisie comun ungaro-ucrainean existent la Direcţia de Ape Tisa Superioară cât şi posibilităţile de dezvoltare a acesteia.

Experţii Părţii ungare solicită experţilor Părţii române ca până la următoare întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie să examineze tabelul ce conţine necesarul de date şi să exprime un punct de vedere cu privire la aprobarea introducerii acestora în fluxul de date.

Partea română informează că va analiza solicitarea Părţii ungare în conformitate cu prevederile „Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră” semnat la 15 septembrie 2003 şi a Regulamentelor în vigoare aferente acestuia.

• Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră” au fost îndeplinite.

• Referitor la sarcinile prevăzute în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară” se constată că în perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisei (Cluj Napoca, 24 - 26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa Regulamentului, nefîind necesar să se aplice măsurile stabilite în Regulament.

• Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a continuat în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Bucureşti, în perioada 15-17 septembrie 2014.

Experţii Părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Budapesta, în perioada septembrie-octombrie 2015.

• Experţii Părţii române au informat că proiectul naţional DESWAT a fost finalizat în cursul anului 2014, în momentul de faţă fiind demarat procesul de transfer către autoritatea competentă din domeniul gospodăririi apelor din România.

Experţii Părţilor au căzut de acord ca după finalizarea transferului să se poată realiza includerea datelor DESWAT pentru staţiile din anexa 4a a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”.

• Referitor la posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 6 al ordinei de zi, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologic, semnat la Geoagiu, în 25 noiembrie 2011, experţii Părţilor au informat Comisia despre următoarele:

Experţii Părţilor s-au întâlnit în data de 25 septembrie 2014, pe teritoriul ungar, unde ANIF a prezentat materialul „Lucrări de apărare pe cursurile de apă întretăiate de frontieră, în judeţele Bekeş şi Bihor”, elaborat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalicră Româno - Ungar, în care sunt prezentate următoarele propuneri de lucrări în vederea tranzitării apei din Canalul Colector în Ungaria:

Defrişarea şi amenajarea albiei pe tronsonul dintre cele două ţări a CCS1 Ghepeş -Canalul CPE1;

Defrişare şi amenajare a albiei pe canalul CCP1 Ghepeş care porneşte din apropierea Canalului Colector şi colectează toate canalele din zona Boiu şi le dirijează către Canalul CPE2;

Realizarea unui canal care leagă canalul CCP1 Ghepeş cu Canalul Colector;

Realizarea de lucrări de artă noi pe canalul CPE2 la ramificarea canalului Ghepeş; Reconstrucţia lucrărilor de artă existente.

Pentru definitivarea soluţiei tehnice este necesară realizarea unui studiu de fezabilitate.

ANIF a informat că în urma modernizării staţiei de epurare de la Salonta, calitatea apei Canalului CPE2, care anterior a fost luat în considerare pentru suplimentarea apei Canalului Ghepeş s-a îmbunătăţit în mare măsură.

Ca urmare, experţii Părţilor propun să se efectueze măsurători de calitate a apei şi debit pe Canalul CPE2, în secţiunea amonte de posibilul obiect de artă de tranzitare a apei, în comun, de către Subcomisia de calitatea apei şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hi drometeorologie.

Pe baza rezultatelor acestor măsurători experţii Părţilor vor face propuneri privind suplimentarea apei la următoarea întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hi drometeorologie.

• în conformitate cu cele cuprinse la punctul 7 al Procesului verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhâza, în 03 octombrie 2014, experţii Părţii române au efectuat măsurători geodezice pe canalele: Galamboş (Galambos), Boghiş (Keleti ovcsatoma) şi Senaşi (Szenâsi) pe care le-a predat Părţii ungare în format electronic (plan de situaţie, profil longitudinal, profil transversal).

Părţile au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie să întocmească o informare comună pentru toate cele 5 canalele.

• La solicitarea Subcomisiei, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a analizat studiul cu titlul „Analiza posibilităţii tranzitării gravitaţionale a apelor pe canalele şi cursurile de apă ce traversează frontiera româno-ungară”.

Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor îşi va exprima un punct de vedere cu privire la tranzitarea apelor mari şi a apelor interne, numai după completarea studiului cu planuri si hărţi care să conţină infrastructura existentă de gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare, pentru zona în care se solicită tranzitarea gravitaţională a apelor. După precizarea necesarului de apă de către Partea ungară, Partea română va analiza posibilităţile şi condiţiile în care se poate asigura acesta.

Având în vedere analiza situaţiei actuale şi observaţiile cuprinse în studiu care fac referire la posibilitatea alimentarii gravitaţionale cu apă, Partea română propune ca Partea ungară să stabilească necesarul de apă de pe teritoriul ungar, defalcat pe canele de ape interne. Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor retumează studiul spre completare cu aceste observaţii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie.

• Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

• Experţii Părţilor s-au informat reciproc referitor la stadiul realizării sarcinilor conform Directivei Cadru a Apei din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa.

Experţii Părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul realizării raportului naţional pentru fiecare parte, în baza Art. 5 al Directivei Cadru a Apei, pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterane transfrontaliere din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa, realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).

Experţii Părţilor au convenit să se informeze reciproc cu privire la rezultatele analizei de risc pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterane transfrontaliere, utilizând template-urile dezvoltate de grupul de lucru Tisa al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), după raportarea acestora la Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), prin grupul Tisa.

1.4.b. Comisia hotărăşte:

• Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Nyiregyhâza în 3 octombrie 2014.

• Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”.

• Să se examineze propunerile Subcomisiei de calitate a apei privind modificarea anexelor 7b si 7c ale „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”.

• Experţii Părţii române vor examina tabelul conţinând solicitarea de date a Părţii ungare şi vor analiza oportunitatea introducerii acestora în fluxul de date pe baza prevederilor „Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră” şi a Regulamentelor anexate aflate în vigoare.

• Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de frontieră”.

• Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

• Să se continue schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice.

• Să se analizeze includerea în fluxul informaţional existent între Părţi a datelor din proiectul DESWAT pentru staţiile din anexa 4 a a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria”, după finalizarea proiectului.

• Experţii Părţilor să întocmească până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, o informare comună despre starea şi posibilităţile de tranzitare a apei pentru canalele: Galamboş, Boghiş, Senaşi, Topronghioş şi Cutaş Mureş şi să o prezinte Comisiei.

• Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

• Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu stadiul sarcinilor Directivei Cadru a Apei din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa, pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterană transfrontiere, pe baza obiectivelor Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).

• Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul României.

1.5. întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

In anul 2014 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

1.6. Colaborarea autorităţilor teritoriale:

1.6. a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre autorităţile hidrotehnice

teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele două Sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat.

1.6. b. Comisia hotărăşte sprijinirea în continuare a colaborării directe între autorităţile

hidrotehnice teritoriale precum şi participarea specialiştilor din autorităţile centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părţi.

1.7. Examinarea programului lucrărilor noi

1.7. a. Comisia constată:

în perioada de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei (la Cluj Napoca, 24 - 26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, Părţile nu au transmis spre avizare, documentaţii ale unor intervenţii cu posibil efect transfrontalier conform procedurii prevăzute în „Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil efect transfrontier”.

1.7.b. Comisia hotărăşte:

Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil efect transfrontalier”.

1.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă

1.8. a. Comisia constată că în cadrul Subcomisiilor, Părţile s-au informat reciproc în legătură

cu proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă aflate în derulare.

1.8. b. Comisia hotărăşte sprijinirea şi urmărirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor care

se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistentă tehnică şi financiară terţă, cât şi a celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării.

1. 9. Următoarea întâlnire a Comisiei

Comisia hotărăşte că următoarea Sesiune ordinară aferentă anului 2015 să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2015, sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2016.

II. Diverse.

Împuternicitul ungar a informat că în domeniul gospodăririi apelor începând cu 1 ianuarie 2014, au avut loc următoarele schimbări organizatorice (de structură):

Responsabilitatea pentru gospodărirea apelor - exceptând protecţia calităţii apei - a trecut de la Ministerul Dezvoltării Rurale la Ministerul de Interne motiv pentru care a fost mutat şi personalul care se ocupă cu gospodărirea apelor de la Ministerul Dezvoltării Rurale la Ministerul de Interne.

Competenţa de acordare a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor a trecut de la Inspectoratul Naţional de Protecţia Mediului, Protecţia Naturii şi Apelor, şi de la inspectoratele sale teritoriale, la Autoritatea Naţională pentru Ape (OVH) şi autorităţile sale teritoriale înfiinţate cu ocazia reorganizării.

Totodată, s-a înfiinţat Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii şi inspectoratele sale teritoriale, în cadrul acestora rămânând laboratoarele care o deservesc şi activitatea de urmărire a calităţii apei.

începând cu perioada iunie-septembrie 2014 au avut loc următoarele schimbări organizatorice:

Ministerul de Interne a preluat de la Ministerul Agriculturii şi responsabilitatea pentru protecţia apelor, astfel încât Ministerul de Interne a devenit în întregime responsabil pentru gospodărirea integrată a apelor (exceptând gestiunea economică a sectorului utilităţilor de apă).

Sarcinile autorităţilor de gospodărire a apelor au trecut de la Autoritatea Naţională pentru Ape (OVH) şi autorităţile sale teritoriale la Direcţia Generală pentru Situaţii de Urgenţă si Direcţiile sale Judeţene aflate în coordonarea Ministerului de Interne începând cu 10 septembrie 2014.

Inspectoratele pentru Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii au păstrat în continuare laboratoarele care deservesc şi activitatea de analiză a calităţii apei, fiind incluse în structurile autorităţilor guvernamentale teritoriale, începând de la 1 aprilie 2015.

În legătură cu aplicarea regulamentelor privind calitatea apei, până la modificarea anexelor conţinând adresele organelor responsabile, pentru realizarea sarcinilor pe perioada de tranziţie, Partea ungară roagă să fie contactate organele hidrotehnice competente. în acelaşi timp, informează Partea română că în cadrul colaborării vor participa şi autorităţile guvernamentale judeţene cât şi Direcţiile pentru Situaţii de Urgenţă.

*

* *

Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul Protocol.

Hotărârile prezentului Protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform capitolului III, articolul 10, punctul 5 al Acordului, iar „Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, care reprezintă anexa 3 la prezentul Protocol, va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Odată cu acesta îşi pierde valabilitatea anexa 8 b a „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară” aprobată prin Protocolul Sesiunii a XXV- a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat în 26 martie 2014.

„Regulamentul pentru urmărirea calităţii apei pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” care reprezintă anexa nr. 5 la Protocolul Sesiunii a XXIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la 10 octombrie 2012, îşi pierde valabilitatea la 31 decembrie 2015.

Prezentul Protocol a fost semnat la Nyiregyhâza, la 30 aprilie 2015, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.