Decizia CCR nr. 456 din 16.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1 alin. (4) şi art. 4 din OUG nr. 1/2011 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 4.335/62/2012 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 467D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa Sectorială de Pensii din cadrul Serviciului Român de Informații, prin Unitatea Militară 0198 București, și Serviciul Român de Informații - Comisia de contestații, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată

următoarele:

4. Prin încheierea din 7 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.335/62/2012, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

5. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Neagoe cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 979/MAS din 30 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. 4.335/62/2012.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art, 1 alin, (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 23 alin, 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, arată că, potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, s-a bucurat de o pensie militară de stat și apoi, în urma revizuirii pensiei potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, i s-a acordat un ajutor lunar. Precizează că activitatea sa nu a fost niciodată guvernată de dreptul muncii, având drept consecință munca nenormată și lipsa carnetului de muncă, astfel că aplicarea principiului contributivității este imposibilă. Mai mult, revizuirea pensiei sale s-a realizat în temeiul unor documente indirecte, fără valoare juridică, fiind astfel nedreptățit și discriminat în mod flagrant, întrucât i-a fost imposibil să verifice dacă datele realizate conform statelor de plată sunt reale sau nu. Astfel, arată că nu a putut dobândi copii după statele de plată, deoarece angajatorul a refuzat punerea acestora la dispoziție, iar anexa deciziei de revizuire, cuprinzând soldele obținute, nu este certificată în ceea ce privește veridicitatea datelor pe care le conține. De asemenea, arată că nu are certitudinea că o parte dintre datele trecute în decizia de revizuire contestată sunt reale și se consideră discriminat în raport cu un alt ofițer căruia nu i s-au putut identifica statele de plată cu soldele obținute, astfel încât a beneficiat de dispozițiile de lege criticate, obținând un punctaj lunar mai mare.

7. În ceea ce privește art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013, susține că acestea sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), art. 147 alin. (4) și art. 20 alin. (1) din Constituție, În acest sens, arată că în urma procesului de revizuire i s-a micșorat cuantumul pensiei, fără a fi aplicate dispozițiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care prevedeau păstrarea în plată a cuantumului pensiei celei mai favorabile. Astfel, s-a creat o discriminare între militari și celelalte categorii de pensionari care beneficiază de aceste dispoziții de lege.

8. Referitor la dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010, susține că acestea sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 47 din Constituție, deoarece aduc atingere dreptului la pensie militară. În acest sens, arată că acest drept a fost transformat în ajutor lunar, iar profesia de militar nu a mai fost recunoscută, nefiind inclusă în nomenclatorul profesiilor.

9. În privința dispozițiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 și ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010, arată că acestea sunt contrare art. 15,art. 16 alin. (1) și art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece afectează dreptul la pensie militară de stat, s-a creat o diferență între pensia magistraților și cea a militarilor și a fost desființată profesia de militar.

10. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

11. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că aspectele vizate de autorul excepției se referă, în mod concret, la recalcularea pensiilor persoanelor care au desfășurat munca în grupele I și II de muncă, potrivit legislației anterioare, și privesc, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii. De altfel, amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că instituirea unor tratamente juridice diferite poate fi justificată de existența unor situații obiectiv diferite, iar în stabilirea diverselor cerințe de calcul al pensiei o importanță semnificativă o au condițiile speciale în care categoriile socioprofesionale și-au desfășurat activitatea. Totodată, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (4) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, ale art. 6 alin. (1) pct. V și art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011: "În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.";

- Art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011: "Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării. ";

- Art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013:"(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.";

- Art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010:

"(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]

V. cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii;";

- Art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010:"La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

b) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare;";

- Art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010:"Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;".

15. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la universalitate și neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 20 din Constituție prin raportare la prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, și ale art. 23 alin 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminării.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate referitoare la art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, în ceea ce privește pretinsa discriminare pe care acest articol de lege ar face-o între militarii ale căror venituri au putut fi identificate și cei ale căror venituri nu au putut fi identificate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, a statuat că ipoteza art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 "se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activității și pentru care legiuitorul a înțeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeași situație cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate și a căror pensie se stabilește, în conformitate cu principiul contributivității, în funcție de aceste venituri. Așadar, nu există niciun temei constituțional pentru care Curtea ar putea reține existența vreunei discriminări generate de textul de lege criticat".

17. Cât privește cele invocate de autorul excepției cu privire la veridicitatea datelor cuprinse în decizia de revizuire a pensiei, Curtea constată că acestea nu reprezintă probleme de constituționalitate, ci probleme de aplicare a legii, a căror soluționare revine instanței de judecată.

18. Referitor la critica de neconstituționalitate adusă art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013, Curtea, prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a arătat că, în materia recalculării pensiilor, păstrarea în plată a cuantumului pensiei celui mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat".

19. Deși această decizie a fost pronunțată cu prilejul analizării dispozițiilor Legii nr. 119/2010 și prin raportare la dispozițiile Legii nr. 19/2000, Curtea consideră că, pentru identitate de rațiune, aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește revizuirea pensiilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010.

20. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că acest text de lege stabilește una dintre categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii, întrucât realizează venituri provenind din diverse surse, în speță fiind vorba de ajutoare lunare. Prin urmare, aceste dispoziții de lege nu stabilesc drepturile ce se cuvin în sistemul public de pensii cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, astfel că argumentele invocate de acesta pentru a demonstra neconstituționalitatea acestor dispoziții sunt lipsite de temei.

21. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 și ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că aceste texte de lege au fost supuse în mai multe rânduri analizei de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ori Decizia nr. 1.051 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 februarie 2013, Curtea a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție [...]. Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

22. De altfel, în același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluță și alții împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate (paragraful 16). De asemenea, Curtea a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari (paragraful 20).

23. Cât privește susținerea privind existența unei pretinse identități de situație între persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 și magistrați, Curtea amintește că, prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, a statuat că "militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților". Prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, Curtea a precizat că "este adevărat că, anterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea, având în vedere asemănările dintre statutul magistraților și al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. Prin acea decizie, însă, Curtea nu a făcut decât să sublinieze că, de vreme ce o categorie de persoane care, potrivit Constituției, nu era îndrituită să beneficieze de pensia de serviciu - cadrele militare - beneficia totuși prin puterea legii de acest drept, cu atât mai mult se justifica acordarea acestei pensii magistraților, pentru care Constituția reprezenta un temei al acordării acestui drept și care erau supuși unor interdicții, incompatibilități și riscuri aferente activității profesionale, asemănător cadrelor militare. În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr. 119/2010, legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanța de contencios constituțional a constatat că această măsură nu este neconstituțională, excepție făcând situația când înseși dispozițiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie".

24. În sfârșit, analizând susținerea autorului excepției potrivit căreia art. 169 lit. b) din Legea nr. 263/2010 ar fi avut ca efect înlăturarea dreptului la pensie pentru militari, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 171 din aceeași lege, "La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi." Prin urmare, și această critică de neconstituționalitate este lipsită de temei.