Decizia CCR nr. 474 din 23.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 6 alin. 1 pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 - sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 22 lit. w) din anexa la HG nr. 257/2011 pt....

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Constantin Asavei în Dosarul nr. 1.550/103/2013 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 378D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Teritorială de Pensii Neamț, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010. În acest sens, arată că textele de lege criticate se aplică în mod egal, fără privilegii sau discriminări, tuturor persoanelor care s-au pensionat anticipat. În ceea ce privește art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că dispozițiile unei hotărâri a Guvernului nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia nr. 25 din 10 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.550/103/2013, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

5. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Asavei cu prilejul soluționării unei cauze prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 246.517 din 19 februarie 2013, emisă de Casa Teritorială de Pensii Neamț, decizie prin care i-au fost imputate drepturi bănești încasate în anul 2011 cu titlu de pensie anticipată parțială, motivat de faptul că a realizat, pe cabinet de avocat, un venit brut care depășește de cel puțin 4 ori salariul mediu brut.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii. În acest sens, arată că pensionarilor pentru limită de vârstă li se permite cumulul pensiei cu veniturile realizate din muncă fără nicio limitare, în timp ce beneficiarilor pensiilor anticipate și anticipate parțiale le este limitat beneficiul cumulului dacă realizează venituri mai mari de 4 ori salariul mediu brut pe economie.

7. Mai arată că art. 118 din Legea nr. 263/2010 trebuie să îi cuprindă și pe beneficiarii de pensie anticipată sau anticipată parțială care plătesc contribuțiile de asigurări sociale într-un alt sistem de pensii legal constituit, considerând că astfel s-ar înlătura prezumția că aceste tipuri de pensii ar fi de fapt un ajutor din partea statului,

8. În sfârșit, susține că dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din Legea nr. 263/2010 și cele ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 sunt neconstituționale și pentru faptul că nu disting între profesiile care au propriul sistem de asigurări, așa cum este avocatura, și îl îndeamnă să lucreze la negru și să facă evaziune fiscală pentru a nu depăși de 4 ori salariul mediu brut pe economie.

9. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. În ceea ce privește dispozițiile art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, arată că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 6 pct. IV lit. c): "(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: [...]

c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;"

- Art. 118: "(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii pentru limită de vârstă;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b).

(2) Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)."

De asemenea, potrivit actului de sesizare, obiectai excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, dispoziții potrivit cărora: "În categoria «persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice», prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, si anume: [...]

w) oricare profesii/meserii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii. "

14. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 și art. 47 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, respectiv dreptul la pensie.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile anexei la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 fac parte integrantă din acest act normativ. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiect al controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate îl pot constitui doar legile sau ordonanțele, ori dispozițiile din legi sau ordonanțe, astfel că analiza constituționalității dispozițiilor altor acte normative, așa cum sunt hotărârile de guvern, nu intră în competența instanței de contencios constituțional, fiind inadmisibilă.

16. În ceea ce privește dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) și art. 118 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că una dintre criticile formulate de autorul excepției vizează existența unei pretinse discriminări între persoanele titulare ale unei pensii pentru limită de vârstă și persoanele titulare ale unei pensii anticipate sau anticipate parțiale.

17. Răspunzând unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, Curtea a reținut că "Legea nr. 263/2010 reglementează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și de plată a lor. Astfel, potrivit art. 51, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parțială; pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Prin urmare, este evident că persoanele care pot beneficia de unul sau de altul dintre aceste tipuri de pensii se află în mod obiectiv în situații diferite. Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege. Or, pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt reglementate ca excepții de la regulile generale, avându-se în vedere situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Astfel, situația deosebită a persoanelor care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale a îndreptățit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiții și criterii derogatorii, precum și suspendarea plății acestora în cazul în care beneficiarul dobândește calitatea de asigurat în sensul legii și obține venituri din prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie."

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19. Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile art. 6 alin. (1) pet. IV lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar fi neconstituționale, întrucât nu disting între persoanele care desfășoară activități economice, incluzându-le și pe cele care sunt asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, așa cum sunt avocații, Curtea apreciază că această critică este neîntemeiată de vreme ce situația acestei din urmă categorii de persoane este reglementată distinct, în alin. (2) al aceluiași articol, care se referă la persoanele care, opțional, se pot asigura în sistemul public de pensii.