Decizia CCR nr. 443 din 16.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 1 alin. 1 din OUG nr. 71/2009 - plata unor sume prev.e în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepție ridicată de Augustin Petruță în Dosarul nr. 9.042/117/2012 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 655D/2013 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamna Lidia Marin, consilier juridic cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care precizează că obiectul excepției îl reprezintă, de fapt, prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, iar nu cele ale art. 7, reținute prin încheierea de sesizare. Solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că autorul acesteia critică modalitatea de aplicare concretă a normei menționate la situația sa particulară, în acest sens depune la dosar și note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de modalitatea de plată eșalonată a drepturilor salariale recunoscute printr-o hotărâre judecătorească.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 18 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 9.042/117/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepție ridicată de Augustin Petruță într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a unor autorități ale statului la efectuarea plății către reclamant, într-o singură tranșă, a drepturilor bănești prevăzute de titlurile executorii referitoare la drepturi salariale restante.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 în măsura în care aceasta este aplicabilă și pensionarilor. În acest sens arată, în esență, că prin aplicarea abuzivă a acestui act normativ și la pensionari se restrânge dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, deși nu sunt întrunite condițiile în care o asemenea restrângere este permisă prin art. 53 din Legea fundamentală. Precizează că, în cazul său, drepturile bănești recunoscute pe cale judecătorească nu au fost incluse în baza de calcul al pensiei și, întrucât nu poate obține acești bani într-o singură tranșă, nu poate nici să solicite recalcularea pensiei.

7. Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată față de textele din Legea fundamentală la care se raportează critica, argumentarea acesteia nepunând în discuție constituționalitatea, ci o eventuală neaplicare a acelui text de lege situației reclamantului.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului precizează, mai întâi, că obiectul excepției îl constituie prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, iar nu cele ale art. 7 din același act normativ, cum în mod greșit s-a reținut în dispozitivul încheierii de sesizare. În opinia sa, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, având în vedere că prin acesta se reglementează eșalonarea plății unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Arată că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală și acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a titlurilor executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este unica modalitate posibilă de executare pe care Guvernul o poate aplica. Consideră că, în speță, criteriile menționate sunt respectate și, prin urmare, nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011. Din considerentele încheierii de sesizare, precum și din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă însă că este criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, fiind menționat din eroare art. 7 în dispozitivul încheierii de sesizare. Prin urmare, obiectul excepției care urmează să fie analizată de Curtea Constituțională îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, care au următoarea redactare: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.“

13. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 47 alin. (1) care obligă statul să ia măsuri de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie al cetățenilor, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din documentele aflate la dosarul cauzei, rezultă că, în anul 2008, autorul excepției, pensionat în anul 2005, a obținut printr-o hotărâre judecătorească definitivă (Sentința civilă nr. 2.229/2008 a Tribunalului Cluj) obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj, al cărui salariat a fost, la plata unor drepturi bănești reprezentând "suplimentul postului“ în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 1 ianuarie 2004-10 mai 2005.

15. În motivarea excepției, acesta a arătat că a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 care dispune plata eșalonată până în anul 2016 a drepturilor salariale recunoscute prin titluri executorii personalului din sectorul bugetar, în măsura în care i se aplică în calitate de pensionar. În acest sens a precizat că, nefăcându-se plata imediată a întregii sume, i se restrânge exercitarea dreptului de a cere recalcularea pensiei pe baza sumei totale, astfel că abia în anul 2016, când 1 se va achita ultima tranșă, își va putea exercita pe deplin dreptul de a cere recalcularea pensiei, pe baza unei adeverințe din care va rezulta că a primit toate drepturile bănești obținute prin hotărârea judecătorească menționată.

16. În vederea analizării admisibilității excepției prin prisma incidenței textului criticat în cauza aflată pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea prezentei excepții și fără să se intre în problematica soluționării pe fond a cauzei, Curtea remarcă faptul că, prin însăși ipoteza textului, acesta vizează exclusiv salariații bugetari. Autorului excepției îi este aplicabil actul normativ în cauză tocmai în considerarea calității pe care o avea la momentul la care ar fi trebuit să primească aceste drepturi salariale care i-au fost recunoscute ulterior prin justiție, după pensionare, deci după încetarea calității de angajat în sectorul bugetar. Cu alte cuvinte, independent de momentul la care i-a fost recunoscut dreptul la obținerea sumelor de bani reprezentând "suplimentul postului“ - în timpul activității sau după pensionare - prevederile de lege criticate au în vedere personalul bugetar, iar nu pensionarii. Ca atare, critica sa este nerelevantă în cauză.

17. În același timp, Curtea constată că, prin mai multe decizii, dintre care pot fi amintite, exemplificativ, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 815 din 4 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 11 decembrie 2012, și Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, a reținut că instituirea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, a măsurii de eșalonare a plății unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost determinată de existența unui număr substanțial de cauze având ca obiect acordarea de astfel de drepturi, care a condus la o imposibilitate a autorității statale de a executa hotărârile judecătorești pronunțate deja în această materie, în special în contextul crizei economice.

18. Curtea a observat, în jurisprudența amintită, că pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanța de urgență în discuție prevede că acestea se actualizează cu indicele prețurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanței. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.

19. De asemenea, Curtea a observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situații extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul crizei economice acute naționale și internaționale.

20. Toate aceste considerente își păstrează valabilitatea și pertinența și în ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate. Curtea remarcă însă că, în cauza de față, autorul excepției pornește de la o premisă incorectă, în sensul că executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, ar influența cuantumul pensiei acestuia. Or, o atare executare nu poate acționa asupra cuantumului pensiei la care are dreptul, la stabilirea drepturilor de pensie trebuind să fie luate în considerare ab initio toate elementele componente ale drepturilor cu caracter salarial ale acestuia, indiferent de executarea instantanee sau succesivă a drepturilor bănești la care avea dreptul potrivit hotărârii judecătorești ce constituie în cazul său titlu executoriu și care constituie temei pentru recalcularea cuantumului pensiei. Dar aceasta reprezintă o chestiune de aplicare concretă a legii la un caz individual determinat, care intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești ordinare.