Decizia CCR nr. 449 din 16.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Inforomtur" - S.R.L. din Ciuperceni (sat Vârtopu), județul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 167D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că textul criticat nominalizează persoanele juridice cărora le este aplicabilă procedura insolvenței și nu contravine prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 18 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.788/95/2013, Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Inforomtur" - S.R.L. din Ciuperceni (sat Vârtopu), județul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, pe de o parte, că art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 este neconstituțional, deoarece nu exclude din sfera de aplicare a procedurilor de insolvență reglementate de Legea nr. 85/2006 societățile ce desfășoară activitate în sfera presei, or, potrivit art. 30 alin. (4) și (8) din Constituția României, nicio publicație nu poate fi suprimată, iar delictele de presă se stabilesc prin lege. Pe de altă parte, arată că, în speță, societatea desfășoară activitate în domeniul presei, iar persoanelor juridice care desfășoară activitate într-un asemenea domeniu le este aplicabilă "legea specială", situație care se încadrează în dispozițiile art. 3 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013. Totodată menționează faptul că singura lege care reglementează activitatea presei este Legea nr. 3/1974 și care nu prevede "procedura insolvenței în cazul presei".

6. Tribunalul Gorj - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, în speță, debitorul este o societate comercială, respectiv o societate comercială cu răspundere limitată și, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, cu excepția celor prevăzuți la alin. (2) lit. c) și d): 1. societăților comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 2. societăților cooperatiste; 3. organizațiilor cooperatiste; 4. societăților agricole; 5. grupurilor de interes economic; 6. oricăror altor persoane juridice de drept privat care desfășoară și activități economice.

7. Indiferent de obiectul de activitate al societății, acesteia îi sunt aplicabile procedurile prevăzute de Legea insolvenței, în speță, debitorul este o societate cu răspundere limitată și are calitate procesuală pasivă. Faptul că societatea desfășoară și activitate în domeniul presei nu este un motiv care să ducă la neaplicarea procedurilor de insolvență, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. Administratorul debitorului nu a făcut dovada acestui fapt, respectiv nu a depus acte din care să rezulte obiectul de activitate al societății, însă, chiar dacă ar desfășura o astfel de activitate, Legea nr. 85/2006 nu distinge și nu exclude de la aplicarea procedurilor de insolvență astfel de societăți.

8. Dacă o societate comercială reglementată de Legea nr. 31/1990 desfășoară activități în domeniul presei, faptul că este supusă reglementărilor prevăzute de Legea insolvenței nu înseamnă că acesteia îi este suprimată activitatea, ci că suportă consecințele managementului economico-financiar al administratorilor, ale raporturilor economice realizate cu partenerii de afaceri, scopul principal al societății fiind unul comercial - obținerea de profit. Or, prevederile art. 30 alin. (4) din Constituție, invocate în cauză, vizează alt gen de situație, respectiv aceea în care unei publicații i s-ar interzice apariția ca o sancțiune pentru informațiile pe care le promovează. Totodată menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie.

9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosarul cauzei, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: "(1) Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflați în stare de insolvență

sau de insolvență iminentă, cu excepția celor prevăzuți la alin. (2) lit. c) și d):

1. societățile comerciale;".

13. În acest context, Curtea reține că dispozițiile Legii nr. 76 din 24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, prevăd la art. 77 că "Ori de câte ori prin legi și prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale ori la «societatea comercială/societățile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăților nr. 31/1990 ori, după caz, la «societatea/societățile reglementată/reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare»".

14. Ulterior încheierii de sesizare, Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V-Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.

15. Având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014 potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 30 alin. (4) și (8) potrivit cărora "Nicio publicație nu poate fi suprimată", iar "delictele de presă se stabilesc prin lege".

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

18. Prevederile Legii nr. 85/2006 constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Procedura insolvenței este o procedură specială, caracterizată de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind în același timp valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor.

19. Dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței stabilesc aria de aplicare a procedurii generale a insolvenței, respectiv categoriile de debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă cărora le este aplicabilă Legea nr. 85/2006.

20. Prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu: Decizia nr. 691 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, Decizia nr. 970 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010, sau Decizia nr. 1.247 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate.

21. Raportat strict la critica autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea observă că motivele invocate de aceasta sunt, pe de o parte, probleme ce țin de interpretarea și aplicarea legii la speța dedusă controlului de constituționalitate, respectiv faptul că "persoanelor juridice care desfășoară activitate în domeniul presei le este aplicabilă legea specială". Or, în ce ceea ce privește modul de interpretare și aplicare a normelor legale, în concret la speța aflată pe rolul instanțelor ordinare, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale constante, spre exemplu, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, aceasta este atributul instanțelor de judecată și nu intră în sfera contenciosului constituțional.

22. Pe de altă parte, Curtea observă că, prin critica de neconstituționalitate formulată, autoarea acesteia tinde și la modificarea textelor de lege criticate, fiind nemulțumită de soluțiile legislative existente. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate și modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,"Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."