Decizia CCR nr. 450 din 16.09.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. I din OUG nr. 26/2012 - unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare â unor acte normative, excepție ridicată de Comuna Fărcasa, județul Maramureș, prin primar, în Dosarul nr. 2.927/100/2013 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 179D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Curtea de Conturi a României, consilierul juridic Teodora Simion Simescu, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare. Rațiunea care a stat la baza adoptării acestor dispoziții a fost aceea a utilizării fondurilor publice în mod adecvat.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 27 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.927/100/2013, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de comuna Fărcașa, județul Maramureș, prin primar, cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 5.109/2Ó13, pronunțată de Tribunalul Maramureș într-o cauză având ca obiect "litigii Curtea de Conturi".

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că partea Curtea de Conturi a României a invocat, prin întâmpinare, excepția nulității absolute a contractului de asistentă juridică, "în reflexia art. I alin. (1) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 26/2012", aceasta susținând că hotărârea consiliului prin care s-a aprobat achiziționarea serviciilor prevăzute la alin. (2) din același act normativ a fost ulterioară datei asumării contractului de asistență juridică. În acest context, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că "apărările intimatei tind a aduce atingere principiilor constituționale", întrucât egalitatea armelor presupune, prin definiție, o raportare la adversar, la poziția și armele acestuia, astfel cum este statuat în "procesul civil echitabil în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului", neputând exista echitate decât dacă părțile au aceleași arme procesuale.

7. Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că prevederile criticate sunt constituționale.

8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate,

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013. Având în vedere faptul că art. I conține trei alineate, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. I, în integralitate, care are următorul cuprins:

- Art. I;"(1) Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.

(2) În situații temeinic justificate, in care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:

a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale;

b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului Generai al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.

(3) În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale, precum și regiilor autonome prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această

natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea și mandatarea reprezentanților statului sau unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere ale acestora:

a) de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar;

b) de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pentru cele la care unitățile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social."

12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 12 - Simboluri naționale, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) - Părțile au dreptul la un proces echitabil si la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 24 - Dreptul la apărare.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată, în principal, pentru â implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței de urgență, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că, pentru aceeași activitate cu caracter juridic, o autoritate sau instituție publică a efectuat atât cheltuieli cu personal propriu de specialitate juridică, cât și cheltuieli cu firme private de avocatură.

14. Referitor la asigurarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități. Însă, în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare entităților mai sus menționate, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii.

15. Din analiza actelor atașate dosarului, reiese, pe de o parte, că în cauza de față autoarea excepției de neconstituționalitate a învederat instanței de judecată că nu are jurist, iar dovada rezultă din "organigrama depusă în fața Curții, care dovedește în mod neechivoc vacanța celor două posturi de jurist", iar pe de altă parte, că autoarea excepției de neconstituționalitate a achiziționat servicii juridice de consultanța, de asistență și de reprezentare.

16. Raportat strict la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor legale care fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea observă că motivarea criticii de neconstituționalitate se bazează exclusiv pe cele susținute de partea care a invocat, prin întâmpinare, excepția nulității absolute a contractului de asistență juridică, pe motivul că aprobarea achiziționării acestor servicii [potrivit art. I alin. (2) lit. b)] a fost dată ulterior angajării cheltuielilor bugetare, respectiv "hotărârea consiliului local a fost emisă la un interval de 9 luni de la data contractării serviciilor de consultanță și asistență juridică". Or, Curtea observă că, în această situație, este vorba de interpretarea și aplicarea prevederilor legale de către entitatea care a achiziționat asemenea servicii, aspecte care nu intră în sfera contenciosului constituțional.