HOTĂRÂRE nr. 61/2014 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii - COM (2014) 339

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/340 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 29 octombrie 2014,

1. Camera Deputaților constată că acest document prezintă situația investițiilor și cheltuielilor publice la nivelul statelor membre ale UE pentru activitățile de cercetare și inovare, arătând totodată detaliat noile orientări strategice și recomandările UE în această privință pentru perioada 2014-2020.

2. Camera Deputaților ia act de argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acțiunii pe o scară cât mai extinsă în cadrul UE, deoarece:

- piața unică reprezintă un atu important care poate atrage investiții în inovație înspre Europa;

- sectorul public este un actor economic important și trebuie să devină mai antreprenorial pentru a profita de inovare astfel încât să crească productivitatea, eficiența și calitatea serviciilor publice, precum și pentru a crea cerere din partea sectorului privat;

- cetățenii Europei trebuie să constate că cercetarea și inovarea îmbunătățesc calitatea vieții și răspund preocupărilor lor;

- în conformitate cu măsurile de consolidare fiscală favorabilă creșterii, statele membre trebuie să prioritizeze cheltuielile cu privire la cercetare și inovare;

- pentru atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, guvernele europene trebuie să continue să investească în cercetare și inovare, asigurând eficiența și randamentul investițiilor private;

- politica de coeziune a UE pentru 2014-2020 accentuează în mod deosebit necesitatea susținerii investițiilor în cercetare și inovare prin noi abordări ale politicilor publice în domeniu, respectiv prin elaborarea strategiilor de specializare inteligentă.

3. Camera Deputaților susține poziția exprimată de Ministerul Educației Naționale care consideră că România:

- a utilizat din plin resursele puse la dispoziție prin fondurile structurale, în special cele de investiții în infrastructură, fiind create noi facilități de cercetare, distribuite în majoritatea centrelor universitare, dar și în formarea cercetătorilor, dezvoltarea programelor doctorale și postdoctorale;

- utilizează un sistem de evaluare internațională a propunerilor de proiecte de cercetare și își propune ca în cadrul noului Program național de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 să utilizeze finanțarea unor priorități în sistemul top-down prin identificarea cerințelor mediului economic;

- ține cont de obiectivul național de finanțare asumat pentru 2020, respectiv 2% din PIB pentru cercetare, dezvoltare și inovare, sub forma de 1% de la bugetul public și 1% din mediul economic, luând în calcul și cheltuielile companiilor multinaționale străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul național;

- dorește rezolvarea problemei brevetării, prin introducerea brevetului unic european (în prezent, cererile de brevet sunt înregistrate de firmele multinaționale în statele în care acestea își au sediul).

4. Camera Deputaților apreciază că statele membre trebuie să dezvolte modalități și scopuri inteligente de investiții în domeniu, având în vedere cele trei axe de reformă care sunt relevante pentru toate statele membre ale UE:

- îmbunătățirea calității dezvoltării de strategii și a procesului de elaborare de politici;

- îmbunătățirea calității programelor, a concentrării resurselor și a mecanismelor de finanțare;

- optimizarea calității instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare și inovare.

5. Camera Deputaților apreciază prevederile Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pentru perioada 2014-2020, document național strategic ce are în vedere:

- viziunea pentru cercetarea și inovarea românească în 2020;

- obiectivele generale și specifice ale strategiei;

- direcțiile și liniile principale de acțiune;

- impactul anticipat al strategiei;

- descrierea guvernanței sistemului CDI pentru intervalul strategic 2014-2020.

6. Camera Deputaților informează că în România:

- strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, respectiv Planul național de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare 2014-2020 și Programul operațional "Competitivitate" - axa prioritară "Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate", alături de câteva alte politici publice conexe;

- strategia și principalele sale instrumente au introdus transformări importante în sistemul românesc de cercetare și inovare; calitatea și cantitatea publicațiilor științifice a crescut, iar evaluarea proiectelor CDI a ajuns la o participare internațională semnificativă, astfel că la momentul elaborării strategiei cercetarea românească era mai bine conectată la cercetarea internațională, comparativ cu ciclul strategic precedent, 2007-2013;

- însă, judecând după standardele internaționale, dar și după nevoile interne, țara noastră nu are în prezent destui cercetători; lipsește masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promițătoare și pentru cercetarea interdisciplinară; numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România se arată reticente în privința dezvoltării unor centre de cercetare locale și a încadrării activităților specifice ca activități de cercetare-dezvoltare; mobilitatea intra- și intersectorială este limitată; accesul sectorului privat la infrastructura publică de cercetare este dificil;

- sectorul național de cercetare și inovare este subdimensionat, pe de o parte, aceasta se datorează finanțării reduse (în cifre absolute, în România se cheltuiește pentru cercetare și dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puțin decât media europeană), pe de altă parte, cererea pentru cercetare și inovare este scăzută, nu este stimulată suficient și nici nu stimulează alte sectoare economice; sectorul cercetare-inovare se dovedește insuficient conectat cu mediul de afaceri și cu publicul larg;

- în cadrul Strategiei naționale CDI se constată și se precizează că, în prezent, inovarea nu reprezintă încă un factor central al dezvoltării economice și sociale în România, prin prisma priorităților la nivel național și la nivelul obiectivelor UE.

7. Camera Deputaților apreciază că pentru relansarea sectorului cercetării și inovării în România, trebuie privit sistemul de învățământ ca vector principal de stimulare a întregului domeniu; atenția acordată sistemului educațional public devine esențială pentru formarea pe termen lung a unei "mase critice", deopotrivă creativă și receptivă alcătuită din cercetători calificați, importantă fiind și susținerea educației profesionale continue (educația vocațională), inclusiv prin programe europene și schimburi de experiență între statele membre.

8. Camera Deputaților constată că, la nivel național, un factor actual defavorabil îl constituie inegalitățile socio-economice față de alte state membre ale UE, decalaje acumulate și din cauza efectelor crizei economice recente; această stare de fapt nu stimulează investițiile sectorului privat în domeniu în țara noastră.

9. Camera Deputaților constată că pentru România provocarea majoră o constituie nivelul încă scăzut al competitivității economiei, care se caracterizează prin prevalența sectoarelor bazate pe tehnologii de nivel mediu și inferior, cu o cultură a inovării și o cerere pentru cercetare insuficient dezvoltate; România se clasează modest la capitolul inovare (semnificativ sub media UE) și înregistrează un nivel redus de brevetare.

10. Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene să ia în considerare următoarele:

- robotica, domotica, automatizările moderne, programarea calculatoarelor și alte asemenea domenii de vârf au de înfruntat atât dificultățile de intrare în producția curentă de serie, cât și barierele de disponibilitate la nou pe care oamenii le ridică inconștient în fața progresului accelerat; din acest motiv ar fi de analizat oportunitatea unei inițiative la nivel european de conștientizare a acestor dificultăți, pentru formarea unui spirit deschis la progresul tehnologic încă din faza manifestărilor sale incipiente;

- România se confruntă, ca și alte state membre cu resurse bugetare limitate, cu fenomenul de "migrare a creierelor" (brain drain) care are grave efecte asupra capacității țării de a susține activitatea de cercetare-inovare; astfel, apare necesitatea unor sisteme de compensații, eventual prin finanțarea suplimentară a unor programe de cercetare pentru statele membre care sunt afectate în acest fel;

- extinderea procesului inovării poate conduce la fenomene nedorite, de deviere a spiritului inovativ, fapt pentru care s-ar impune o analiză serioasă a riscurilor de distorsionare a eforturilor de cercetare științifică prin exacerbarea importanței bazelor de date indexate și a modalităților de cuantificare a cercetării științifice și a articolelor științifice publicate;

- un alt efect advers al avansului științific, indus prin activitatea de cercetare și inovare, îl reprezintă captarea rețelelor informatice și a altor inovații științifice din domeniul telecomunicațiilor pentru a crește controlul asupra vieții private, chiar în cazurile în care acest control nu se poate justifica democratic; se impune o dezbatere publică serioasă pe plan european asupra acestor pericole, inclusiv în ce privește garanțiile și măsurile legale, administrative și tehnice pentru a elimina acest risc și pentru a consolida sentimentul de ocrotire pe care cetățeanul european ar trebui să îl încerce în era postindustrială;

- implicarea tinerilor cercetători, a sectorului privat și nonguvernamental în cercetarea spațială sunt încă firave, majoritatea eforturilor în acest domeniu fiind îndreptate spre finanțarea din surse publice; de aceea este necesară regândirea acestor strategii de încurajare, pentru a cuprinde într-o măsură cât mai mare această categorie de sectoare neglijate.

11. Camera Deputaților susține pe fond această inițiativă și, totodată, se alătură poziției exprimate și de alte state membre ale UE, care au solicitat informații suplimentare cu privire la mecanismele europene de sprijin pentru politicile propuse în domeniu.