Hotărârea CCR - cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în al doilea tur de scrutin la data de 16.11.2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Ştefan Stroe

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

La data de 17 noiembrie 2014, domnul Ștefan Stroe a transmis Curții Constituționale, în vederea soluționării, cererea de anulare a alegerilor desfășurate în al doilea tur de scrutin la data de 16 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, cerere înregistrată sub nr. 5.270 din 17 noiembrie 2014 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.164 F/2014.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.271 din 17 noiembrie 2014 a fost completată cererea formulată, în sensul precizării calității autorului acesteia, de membru al Partidului Social Democrat.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.282 din 18 noiembrie 2014 Biroul Electoral Central a transmis Curții Constituționale aceeași cerere, formulată de același autor.

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererea se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În cererea formulată, domnul Ștefan Stroe contestă alegerile "pe motiv de manipulare" și cere "reluarea alegerilor pentru turul doi după ce se rezolvă întâi toate problemele din străinătate". Arată că opinia publică a fost manipulată prin intervenția Președintelui României, domnul Traian Băsescu, care a solicitat la ora 17, în ziua alegerilor, adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului prin care să prelungească timpul de votare în diasporă. În acest fel, s-a indus de către acesta prin media și televiziuni, precum și de către domnul Klaus Werner Iohannis și domnul Vasile Blaga ideea că "Guvernul și candidatul la președinție, domnul Victor Ponta, ar fi vinovați". Astfel a fost viciat rezultatul votării "manipulând o grămadă de oameni prin crearea de neîncredere în rândul alegătorilor". Se indică, prin analogie, fluctuația unor acțiuni la bursa, determinată de știrile legate de acestea și măsurile ce se iau în astfel de situații, precum și situația activității bancare. Astfel, "se lansează pe media o neîncredere și se prăbușesc acțiunile; atunci se blochează și se scot de la listare acțiunile; la fel de întâmplă și cu băncile; dacă se lansează asupra lor o neîncredere atunci băncile blochează orice tranzacție până la risipirea neîncrederii". Se conchide că, pentru aceleași motive, "cum au apărut suspiciuni trebuiau blocate alegerile până se vedea cine este de vină cu cozile din diasporă". În opinia contestatorului, "vina nu este a domnului Victor Ponta și a Guvernului, ci a Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente".

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de anulare a alegerilor desfășurate în al doilea tur de scrutin la data de 16 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României. Arată că cererea formulată nu întrunește condițiile dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, autorul său neavând calitatea prevăzută de lege pentru a sesiza Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor.

CURTEA,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea de anulare a alegerilor desfășurate în al doilea tur de scrutin la data de 16 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, formulată de Ștefan Stroe.

Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, "(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază."

În cauza de față, Curtea constată că, întrucât cererea de anulare a celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, formulată de Ștefan Stroe, nu întrunește condițiile dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în sensul că nu este formulată de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale sau de candidații care au participat la alegeri, aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Chiar și în situația în care calitatea de membru al Partidului Social Democrat, afirmată de autorul cererii, prin precizarea depusă, ar fi probată cu documente, aceasta nu îi conferă temei de a sesiza Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor, întrucât nici în această ipoteză nu se încadrează între subiecții expres și limitativ prevăzuți de dispozițiile legale mai sus citate.