Hotărârea CCR - cererile formulate de dl Liviu Alexa

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Prin Sentința civilă nr. 3 din 14 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3/PR/2014, Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a declinat competența de soluționare a cererii formulate, în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, de domnul Liviu Alexa în favoarea Curții Constituționale.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 5.255 din 17 noiembrie 2014 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.152F/2014.

Cererea formulată de domnul Liviu Alexa a fost depusă prin poștă la data de 7 noiembrie 2014 și înregistrată la data de 10 noiembrie 2014 la Tribunalul pentru minori și familie Brașov, care, prin Adresa administrativă nr. 456/34 din 11 noiembrie 2014, a înaintat-o spre competentă soluționare Tribunalului București, instanță care și-a declinat competența, prin sentința anterior menționată, în favoarea Curții Constituționale. Totodată, o cerere identică a fost depusă prin poștă la data de 7 noiembrie 2014 de către același autor și înregistrată la data de 10 noiembrie 2014 la Tribunalul Satu Mare, cerere care a fost înaintată Curții Constituționale, prin Adresa administrativă nr. 39/A/151 din

10 noiembrie 2014, de către această instanță judecătorească. Cererea menționată a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 5.208 din 13 noiembrie 2014 și atașată la Dosarul Curții Constituționale nr. 1.152F/2014.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 5/PR/2014, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă și-a declinat competența de soluționare a cererii formulate, în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, de domnul Liviu Alexa în favoarea Curții Constituționale.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 5.278 din 18 noiembrie 2014 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.168F/2014.

Cererea formulată de domnul Liviu Alexa a fost depusă prin poștă la data de 7 noiembrie 2014 și înregistrată la data de 11 noiembrie 2014 la Tribunalul Tulcea, care, prin Adresa administrativă nr. 3.097 din 12 noiembrie 2014, a înaintat-o spre competentă soluționare Tribunalului București, instanță care și-a declinat competența, prin încheierea anterior menționată, în favoarea Curții Constituționale.

În temeiul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

Autorul cererilor solicită, într-o manieră incoerentă, "anularea Hotărârii nr. 12/2014", fără a preciza organul emitent al acesteia, precum și interzicerea "publicării celor două filme care privesc viața intimă a candidatului Victor-Viorel Ponta".

La cererile menționate a fost atașată o interpelare formulată de domnul senator Valer Marian, precum și Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014 privind înregistrarea semnului electoral al candidatului propus de Alianța Electorală PSD - UNPR - PC la alegerile pentru Președintele României din anul 2014, domnul Victor-Viorel Ponta.

Curtea, având în vedere obiectul cererilor formulate de domnul Liviu Alexa, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.168F/2014 la Dosarul nr. 1.152F/2014, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor formulate. În acest sens, se arată că Biroul Electoral Central a pronunțat doar cinci hotărâri, ceea ce înseamnă că Hotărârea nr. 12/2014 la care face referire autorul cererii ar putea fi, de fapt, Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014. Însă contestațiile privind această decizie puteau fi formulate numai în condițiile și în termenele prevăzute de art. 31 din Legea nr. 370/2004, astfel încât, din această perspectivă, cererile ce fac obiectul dosarului de față apar ca fiind tardiv formulate. Dacă, totuși, din conținutul cererilor formulate s-ar înțelege că este vorba de împiedicarea desfășurării campaniei electorale a candidatului Victor-Viorel Ponta înainte de primul tur de scrutin din 2 noiembrie 2014, acestea ar fi trebuit să respecte condițiile și termenele prevăzute de art. 35 și 42 din Legea nr. 370/2004, astfel încât și din această perspectivă cererile apar ca fiind tardiv formulate.

În final, se menționează că dacă cererile ar fi calificate ca fiind de anulare a alegerilor cu referire la primul tur de scrutin, acestea ar fi trebuit depuse în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării și numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, astfel încât, din această perspectivă, cererile apar ca fiind inadmisibile.

CURTEA,

analizând cererile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Curtea a fost legal sesizată prin Sentința civilă nr. 3 din 14 noiembrie 2014 și încheierea din 13 noiembrie 2014, pronunțate în Dosarul nr. 3/PR/2014 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și Dosarul nr. 5/PR/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, declinarea de competență în favoarea Curții Constituționale de către instanțele judecătorești fiind, de principiu, un procedeu de sesizare admis în materia alegerii Președintelui României chiar în jurisprudența Curții (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 1 din 16 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010).

Curtea, pentru a stabili dacă soluționarea cererilor formulate de către domnul Liviu Alexa este de competența sa, trebuie să determine, mai întâi, natura juridică a acestora.

Cu privire la acest aspect, Curtea constată că cererile formulate nu reprezintă contestații cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României.

Cererile se referă la "anularea Hotărârii nr 12/2014", fără a se preciza emitentul actului. Dacă este vorba de un act emis de Biroul Electoral Central, Curtea reține că o atare hotărâre nu există (a se vedea, în acest sens, Adresa Biroului Electoral Central nr. 1.596/C/BEC/P/2014 aflată la dosar), ci, eventual, se poate aprecia că autorul cererilor se referă la Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014 privind înregistrarea semnului electoral al candidatului propus de Alianța Electorală PSD - UNPR - PC la alegerile pentru Președintele României din anul 2014, domnul Victor-Viorel Ponta, decizie care este atașată la una dintre cererile formulate. Curtea reține că, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, este competentă să judece contestațiile formulate împotriva deciziilor de înregistrare a unui semn electoral, însă o atare contestație depusă prin poștă la data de 7 noiembrie 2014 nu poate fi decât tardivă, avându-se în vedere termenele prevăzute de textul legal anterior menționat. Totuși, Curtea apreciază că, prin conținutul și motivarea concretă a cererilor, nu se contestă înregistrarea vreunui semn electoral, astfel încât cererile nu pot fi calificate ca fiind contestații formulate împotriva unei decizii de înregistrare a semnului electoral.

În același context, Curtea reține că, potrivit art. 38 din Legea nr. 47/1992 și art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, soluționează contestațiile referitoare la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. Analizând cererile, Curtea observă că acestea se referă la interzicerea «publicării celor două filme care privesc viața intimă a candidatului Victor-Viorel Ponta", filme presupus compromițătoare; or, ținând cont de obiectul astfel formulat al cererilor, Curtea constată că acestea nu se referă la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. Mai mult, chiar dacă cererile analizate ar viza această din urmă ipoteză, titular al dreptului de contestare trebuie să fie chiar competitorul electoral în cauză, or autorul cererilor nu întrunește această condiție prevăzută de lege.

De asemenea, Curtea nu poate califica cererile formulate ca fiind cereri de anulare a alegerilor desfășurate la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, din moment ce acestea, prin obiectul lor, nu se referă la fraude electorale în sensul art. 52 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 sau art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare. De altfel, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) și {2) din Legea nr. 370/2004, cererile de anulare a alegerilor pot fi formulate în termen de 3 zile de la data închiderea votării numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, condiții pe care cererile formulate de către domnul Liviu Alexa nu le întrunesc.

În aceste condiții, Curtea constată că nu este competentă să soluționeze cererile formulate, întrucât excedează competenței sale în materia alegerii Președintelui României.