Decizia CCR nr. 530 din 9.10.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Mircea Roșea în Dosarul nr. 4.864/271/2014 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 225D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției, Mircea Roșca, a depus la dosar note scrise prin care formulează precizări, atât în legătură cu unele aspecte procedurale ale actelor Curții Constituționale și ale Judecătoriei Oradea, cât și în legătură cu criticile formulate față de art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, solicitând admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 392D/2014, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 4.959/271/2014 al aceleiași instanțe de judecată.

5. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că și în acest dosar autorul excepției a depus note scrise cuprinzând precizările mai sus menționate, solicitând, totodată, să i se comunice transcrierea înregistrării ședinței de judecată.

7. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.

9. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 392D/2014 la Dosarul nr. 225D/2014, care a fost primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 510/2013.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin Încheierea nr. 494 din 18 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.864/271/2014, și Încheierea nr. 622 din 9 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.959/271/2014, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Mircea Roșca în cauze având ca obiect plângeri contravenționale.

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prin plata taxei judiciare de timbru instituită de prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 îi este restricționat accesul liber la justiție, deoarece "plângerea contravențională se desfășoară după procedura penală în care gratuitatea este impusă".

13. Judecătoria Oradea - Secția civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, instanța de judecată apreciază că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, în speță gratuitatea procedurii contravenționale, legiuitorul având deplina legitimitate de a impune taxe judiciare fixe sau calculate la valoare, în funcție de obiectul litigiului.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale. În acest sens, arată că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Așa fiind, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora, "În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei."

19. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor art. 21 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare celor invocate în prezentele cauze, prin raportare la aceleași norme constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014, prin care Curtea a constatat că textul de lege criticat este constituțional în raport cu criticile formulate.

21. Distinct de cele anterior reținute, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, ele reprezentând plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești. Art. 32 din aceeași ordonanță de urgență prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, iar art. 33 alin. (1) din același act normativ stabilește că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

22. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.

23. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că, potrivit art. 21 din Legea fundamentală, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

24. În consecință, dacă legea nu prevede expres altfel, taxa judiciară de timbru este o condiție de admisibilitate spre judecată a cererii adresate instanței judecătorești.

25. În materie contravențională, Curtea reține că, potrivit art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr, 80/2013, "plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei", aceste cereri nemaifiind scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în forma sa inițială, care prevedea că "Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru".

26. De asemenea, Curtea observă că taxa instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este, însă, una fixă și nu depinde în niciun fel de tipul contravenției împotriva căreia se depune plângerea și nici de cuantumul amenzii. În acest context, prin Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, Curtea a reținut că "o atare soluție legislativă este justificată atâta timp cât legiuitorul optează, în materie contravențională, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare."

27. Curtea reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut- Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. De asemenea, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz contra Poloniei, Curtea Europeană a reținut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanțele judecătorești, fiind respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiție cu gratuitatea actului de justiție. Statele membre trebuie să se asigure, însă, de faptul că sumele împovărătoare pentru posibilitățile financiare ale anumitor justițiabili nu reprezintă o restricție disproporționată ce împiedică dreptul de acces la o instanță de judecată.

28. În cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu se poate susține existența unui cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, fiind vorba de un cuantum rezonabil de 20 lei. Ca atare, Curtea constată că nu se pune problema vreunei restricționări a accesului liber la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, în materie contravențională.