Decizia CCR privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 din OUG nr. 66/2011 - prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Botoșani în Dosarul nr. 511/39/2014* al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 268/D2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, a formulat și depus un punct de vedere.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 26 februarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 511/39/2014*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Botoșani într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ prin care a solicitat anularea unei decizii a Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Notei de constatare și de stabilire a corecțiilor financiare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 se stipulează că "sistemul actual în vigoare în aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, nu reglementa, în mod complet și corespunzător, aplicarea cerințelor cuprinse, în special, în reglementările comunitare aplicabile pentru fondurile europene post-aderare". Astfel, susține că, în speța de față, legea nouă - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 - a stabilit proceduri noi, complete și corespunzătoare, în baza cărora procedura de licitație a fost considerată ca având nereguli, deși, conform legii vechi, Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 a fost calificată ca "fiind fără nereguli".

7. Consideră că Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, prin echipa de control din cadrul Direcției Generale AM POS Mediu, a făcut o gravă confuzie între norma de procedură, care este de imediată aplicare, și norma de drept material, care conține reglementări privind definirea și sancționarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene.

8. Arată că în anexa Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 sunt enumerate abaterile pentru care se aplică corecții financiare. În concret, abaterile prevăzute la pct. 2.1 și 2.4 din anexă nu au fost reglementate sub imperiul legislației abrogate (Ordonanța Guvernului nr. 79/2003), respectiv de dispozițiile legislației aplicabile la momentul încheierii contractului de finanțare și al demarării procedurilor de achiziție publică. Mai mult, în baza Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, cuantumul sancțiunii era lăsat la latitudinea organului de control, care urma să aprecieze în funcție de gravitatea neregulii, în timp ce potrivit anexelor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, în vigoare la momentul desfășurării controlului, corecțiile minime sunt stabilite prin lege, la un anumit procent din valoarea contractului.

9. Consideră că, prin textul de lege criticat, este reglementat un caz tipic de ultraactivitate a legii vechi după intrarea în vigoare a legii noi, însă pentru situații concret determinate, respectiv pentru activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

10. De asemenea apreciază că un act administrativ născut anterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu poate fi desființat și nu îi pot fi aplicate sancțiuni în temeiul acestei legi, având în vedere că astfel s-ar încălca principiul neretroactivității legii și cel al securității raporturilor juridice născute în baza respectivului act. Legalitatea unui act se apreciază cu respectarea principiului tempus regit actum, adică prin raportare la norma legală în vigoare la data producerii lui.

11. Totodată, susține că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) prin aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 unor fapte săvârșite înainte de intrarea sa în vigoare, cu ignorarea principiului neretroactivității.

12. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că aplicarea unei corecții financiare, pentru o abatere ce nu era descrisă la data încheierii contractului și nici la data derulării procedurii de achiziție publică, încalcă atât dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, cât și dispozițiile art. 2 alin. (2) teza întâi din Regulamentul nr. 2.988/95 care dispune că "Nicio sancțiune administrativă nu poate fi impusă în absența unor dispoziții în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective".

13. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere formulat de către Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, cu următorul cuprins: "Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare."

17. Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt neconstituționale.

19. Prin decizia menționată, Curtea a constatat că "textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivității, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanțial din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementând un criteriu greșit pentru determinarea aplicabilității noilor norme de drept substanțial, respectiv existența sau nu a unor activități de control în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, fără a se raporta la legea în vigoare la momentul nașterii raportului juridic. Rezultă așadar că raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data nașterii sale, schimbarea ulterioară a condițiilor legale neavând nicio influență asupra legalității acestuia" (paragraful 32).

20. Într-o atare situație devin incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

21. În procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în cauză, potrivit prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (1) și (4), instanța de judecată urmează să respecte Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 26 februarie 2015 atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, având în vedere că încheierea de sesizare a Curții Constituționale în prezentul dosar este anterioară pronunțării Deciziei nr. 66 din 26 februarie 2015, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. Pe de altă parte, potrivit jurisprudenței Curții, și prezenta decizie, în temeiul deciziei de constatare a neconstituționalității, poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, raportat la incidența acestor articole în speță.