Legea nr. 330/2015 - aprobarea OUG nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37 din 9 septembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 15 septembrie 2015.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
VALERIU-STEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 16 decembrie 2015.
Nr. 330.
| ← Legea nr. 327/2015 - aprobarea OG nr. 39/2015 privind cazierul... |
|---|
1. Descrierea situației actuale
Potrivit art. 5 alin. (1) din Constituţia României, republicată, „Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează şi se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.”
în prezent, reglementarea-cadru în materie de cetăţenie o reprezintă Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte modurile de acordare şi pierdere a cetăţeniei române, procedura de soluţionare a cererilor de acordare a cetăţeniei române şi cea a retragerii cetăţeniei române şi aprobării renunţării la
Citește mai mult
cetăţenia română, termenele pentru derularea activităţilor procedurale, precum şi autorităţile care au competenţă în această materie.Urmare a preocupării arătate de-a lungul timpului de statul român pentru foştii cetăţeni români, Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 reglementează posibilitatea redobândirii cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.
Legea cetăţeniei române nr. 21/199 include facilităţi în privinţa dobândirii cetăţeniei române de către cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit la promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti ori care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, aceste persoane neputând în prezent dobândi cetăţenia română decât prin jprocedura comună (în măsura în care nu sunt incidente modurile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române jprevăzute la art. 10 şi 11 din lege, aplicabile foştii cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul III).
1^1 - In cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaţie comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însoţite de elementele de identificare ale acestora.
2. Schimbări preconizate
Având în vedere importanţa raporturilor juridice guvernate de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, promovarea prezentului act normativ este determinată de:
- necesitatea eliminării apariţiei unor interpretări eronate ale dispoziţiilor legale;
- crearea unui cadru legislativ clar, previzibil şi unitar;
- legiferarea unor soluţii care să acopere întreaga problematică a relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare al legii.
în acest sens, proiectul instituie modificări şi completări cu privire la:
a) persoanele care pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11, stabilind că pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile acestui articol, persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.
Raţiunea modificării vizează reglementarea expresă a situaţiei persoanelor care fac dovada naşterii lor sau a ascendenţilor lor până la gradul III anterior înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, pe teritorii care la acea dată nu aparţineau statutului român (şi care nu au dobândit cetăţenia română nici prin naştere şi nici prin adopţie, astfel cum stipulează în prezent norma juridică);
b) componenţa Comisiei pentru cetăţenie, specificându-se că preşedintele acesteia are calitatea de membru, membrii acesteia având calitatea de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, cerinţă justificată din perspectiva îndeplinirii unor criterii de eligibilitate adecvate.
Volumul ridicat de activitate al Comisiei pentru cetăţenie reclamă clarificarea calităţii de membru a preşedintelui Comisiei, pentru a se crea posibilitatea analizării dosarelor în limita unui cvorum minimal de numai 3 membri, măsură menită a creste ritmul de soluţionare a cererilor;
c) clarificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române, prin modificarea art. 16 alin. (2) lit. c) din lege, sub aspectul naturii termenului legal prevăzut de legiuitor pentru etapa prealabilă, laborioasă de documentare şi completare a dosarului administrativ;
d) posibilitatea suspendării procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în situaţia în care solicitantul este cercetat într-o cauză penală, până la finalizarea acelei cauze. Dispoziţia este motivată prin faptul că modul de soluţionare a cauzei penale poate influenţa soluţia Comisiei pentru cetăţenie din perspectiva îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e).
Astfel, este justificat ca fundamentarea soluţiei Comisiei pentru cetăţenie cu privire la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din lege să se bazeze pe informaţii complete, motiv pentru care apare ca fiind necesară instituirea posibilităţii suspendării procedurii de acordare a cetăţeniei române până la soluţionarea definitivă a cauzei penale. în caz contrar, subzistă posibilitatea respingerii cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române pe baza unor date incomplete iar, ulterior, riscul ca soluţia Comisiei să fie infirmată în faţa instanţelor judecătoreşti chemate să exercite controlul de legalitate, ca urmare a stabilirii nevinovăţiei solicitantului în procesul penal. în mod simetric, soluţia de aprobare a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în cazul finalizării ulterioare a procesului penal printr-o condamnare definitivă, ar reprezenta! la rândul său o eludare a legii sub aspectul îndeplinirii! condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e);
e) actualizarea şi completarea listei documentelor cu cărei se face dovada cetăţeniei române, în acord cu modificările! legislative operate în domeniu şi corelând prevederi cuprinse! în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Astfel, dovada cetăţeniei române se poate face cu cartea! de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu| paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. 4 din lege sau cu documentele prevăzute la art. 23 din lege (conform :art. 23 din Legea cetăţeniei române: In caz de nevoie jmisiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetăţenie pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate).
Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte |cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea i«identitate incertă» sau cu certificatul său de naştere, însoţit jde buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, ori cu documentele prevăzute la art. 23 din lege.
Modificările preconizate reclamă o intervenţie legislativă de urgenţă, în aşa fel încât Comisia pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să asigure îndeplinirea în mod eficient a normelor legale.
2. Este, de asemenea necesar şi urgent ca legea să prevadă termene rezonabile pentru depunerea actelor necesare soluţionării cererilor specifice în materie de cetăţenie ori pentru îndeplinirea activităţilor procedurale, în aşa fel încât Comisia pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să răspundă aşteptărilor solicitanţilor de cetăţenie.
în practica Comisiei s-a constatat că perioada de „cel mult două luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent”, în care solicitanţii trebuie să răspundă solicitării Comisiei pentru cetăţenie având ca obiect completarea dosarului, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută, este prea scurtă, termenul fiind propus a fi extins la cel mult 4 luni de la primirea aceleiaşi solicitări de către petent.
Aceleaşi motive justifică şi majorarea termenului de depunere a jurământului, practica impunând majorarea acestuia de ia 3 luni la 6 luni, precum şi reglementarea posibilităţii, în cazuri temeinic justificate, a prelungirii acestui termen (conform prevederilor actuale ale legii, nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2), atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză).
Neadoptarea în regim de urgenţă a soluţiilor propuse ar avea un impact semnificativ asupra posibilității efective a persoanelor care solicită acordarea, dar mai cu seamă redobândirea cetăţeniei române, de a finaliza procedura administrativă în cadrul termenelor actuale de completare a dosarului şi de depunere a jurământului de credinţă faţă de România, ceea ce impune cu necesitate facilitarea accesului acestora la finalitatea dobândirii cetăţeniei române, prin majorarea acestor termene.
3. în materia depunerii jurământului de credinţă, pentru adaptarea reglementării la evoluţiile practicii de natură consulară, astfel cum sunt acestea evidenţiate de activitatea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, proiectul prevede că persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în ţară.
Astfel, un număr mare de persoane care redobândesc cetăţenia română în condiţiile art. 11 din lege, solicită în prezent depunerea jurământului de credinţă în România, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, deşi prin cerere au solicitat menţinerea domiciliului în străinătate, astfel că devine necesară introducerii posibilităţii legale ca aceşti solicitanţi să poată depune jurământul de credinţă şi în ţară.
Totodată, având în vedere că numărul total al cererilor de acordare şi redobândire a cetăţeniei române a crescut simţitor în anul 2015 comparativ cu anul 2014, proiectul urmăreşte asigurarea celerităţii procedurii de depunere a jurământului, stabilind că acesta se depune în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.
Menţionăm că, până la sfârşitul lunii august a.c., s-a înregistrat un număr dublu de cereri comparativ cu întreg anul 2014; astfel, în primele 8 luni ale anului 2015 au fost înregistrate 49.501 cereri de acordare şi de redobândire a cetăţeniei române, din care 49.148 cereri de redobândire a cetăţeniei; comparativ, în întreg anul 2014 au fost înregistrate un număr total de cereri de 21.664, din care 21.124 cereri de redobândire a cetăţeniei române; în condiţiile menţinerii aceluiaşi ritm de depunere a cererilor în materie de cetăţenie este previzibil a estima că în anul 2015 volumul cererilor noi să fie mai mare de 70.000, un nivel foarte apropiat de cel maximal înregistrat în anii 2010 şi 2011.
4. Conform art. 31 alin. (7) din lege, pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data eliberării adeverinței de renunţare la cetăţenia română.
Proiectul prevede un termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română pentru ca solicitantul să se prezinte pentru eliberarea acesteia, în caz contrar ordinul preşedintelui fiind lipsit de efecte juridice faţă de persoana în cauză.
în cazul persoanelor care solicită renunţarea la cetăţenia română legea instituie cerinţa ca aceştia să fi dobândit o altă cetăţenie ori să aibă siguranţa că vor dobândi o altă cetăţenie.
în majoritatea cazurilor, renunţarea este dictată de faptul că legislaţia noului stat nu permite dubla cetăţenie şi obligă solicitanţii să renunţe la vechea cetăţenie într-un anumit termen (termenul poate avea o durată variabilă, spre exemplu, 2 ani în Austria, 1 an în alte state).
Legea prevede că o persoană îşi pierde cetăţenia română, în cazul renunţării, la data eliberării adeverinţei de renunţare. Or, întrucât legea nu a stabilit un termen în care persoana care a solicitat şi a obţinut aprobarea cererii de renunţare la cetăţenie să se prezinte în vederea ridicării adeverinţei de renunţare, au fost înregistrate situaţii în care acesta a solicitat eliberarea adeverinţei după ani de zile, caz în care promisiunea de cetăţenie a noului stat este de mult expirată şi pe cale de consecinţă persoana în cauză va rămâne apatrid, aspect ce trebuie evitat ca urmare a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat la nivel internaţional.
Totodată, introducerea termenului în care poate fi eliberată adeverinţa de renunţarea şi instituirea prevederii privind încetarea efectelor actului administrativ în caz de nerespectare a termenului defipt de lege, are ca efect administrarea în bune condiţii din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi a Ministerului Afacerilor Externe a solicitărilor de renunţare la cetăţenia română.
5. Proiectul de act normativ introduce facilităţi privind dobândirea cetăţeniei române de către cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea sau promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.
Aceştia pot dobândi cetăţenia română la cerere, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin (1) litera b) (dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni] împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni) litera c) (a împlinit vârsta de 18 ani) şi litera e) (este cunoscut cu o bună| comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate! pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român) din Legea nr. 21/1991.
Apreciem că este necesară şi justificată modificarea cadrului legislativ în sensul introducerii unor prevederi mai favorabile pentru aceste persoane, astfel încât să poată fi reflectată şi recompensată în mod corespunzător activitatea acestora.
Nereglementarea acestei situaţii conduce la consecinţe inechitabile şi împiedică utilizarea potenţialului de imagine pe care l-ar reprezenta acordarea cetăţeniei române acestor persoane. România are un interes evident de consolidare şi diversificare a capacităţii de promovare a culturii şi spiritualităţi româneşti în plan extern, reglementarea, în cel mai scurt timp posibil, a dobândirii cetăţeniei române în condiţii mai facile de către persoane care contribuie în mod semnificativ la promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti venind în întâmpinarea acestui interes deosebit al României.
Prevederile menţionate sunt pe deplin compatibile cu normele şi standardele internaţionale în materie de cetăţenie, dispoziţii asemănătoare fiind legiferate şi în alte state.
Prevederi similare sunt introduse în beneficiul persoanelor care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.
Astfel, în interesul promovării imaginii României prin sport, este necesară acordarea cetăţeniei române, printr-o procedură simplificată, unor persoane de cetăţenie străină sau fără cetăţenie care au performanţe sportive deosebite, astfel încât aceştia să poată reprezenta România în competiţii internaţionale.
Federaţiile sportive internaţionale, ţinând cont de specificul fiecărei ramuri de sport, permit naturalizarea sportivilor, stabilind pentru aceştia criteriile de participare în competiţii şi conferind acestora dreptul de a reprezenta un alt stat, în condiţii specifice, de la caz la caz.
în conformitate cu Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, organizarea sportului in România este în directa responsabilitate a Federaţiilor Sportive Naţionale (una singură pe ramură de sport), care îşi desfăşoară activitatea în baza statutului federaţiilor/organismelor intemaţionale.
în ultima perioadă, Ministerul Tineretului şi Sportului a primit mai multe solicitări ale federaţiilor de specialitate cu privire la naturalizarea unor sportivi care şi-au manifestat intenţia de a reprezenta România în competiţiile internaţionale, însă condiţiile de dobândire a cetăţeniei române raportat la termenul rezonabil de viaţă sportivă nu au făcut posibilă derularea procedurii (viaţa sportivă de înaltă performanţă durează între 4 şi 8 ani, cu mici excepţii).
Sportivii naturalizaţi pot aduce o contribuţie semnificativă la imaginea în plan extern a ţării prin reprezentarea României în competiţiile internaţionale, în conformitate cu regulamentele de desfăşurare a acestora stabilite de către Federaţiile Internaţionale - spre exemplu, la baschet este permis un singur jucător naturalizat în echipa unei ţări, la rugby 3 jucători naturalizaţi etc.
Pot fi date ca exemple de ţări care facilitează naturalizarea în condiţii preferenţiale a sportivilor de performanţă: Polonia, Rusia, Suedia, Spania, Anglia, Germania, Bulgaria, Ungaria, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Estonia, Letonia, Moldova ş.a.m.d.
Urgenţa adoptării măsurii preconizate este determinată atât de existenţa unor solicitări ale federaţiilor sportive naţionale de a aduce contribuţii speciale echipelor naţionale prin naturalizarea unor sportivi care îşi manifestă dorinţa de a contribui la reprezentarea ţării noastre, în conformitate cu regulamentele şi statutele federaţiilor internaţionale la care acestea sunt afiliate, cât şi de existenţa unui calendar competiţional concentrat, putând aminti în acest sens: desfăşurarea la acest moment a unor calificări la turneele finale ale unor competiţii internaţionale; desfăşurarea în luna decembrie a Campionatului Mondial de handbal, cu calificare la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016; Federaţia Română de Baschet începe în luna noiembrie 2015 calificarea pentru Campionatul European, exemplele putând continua.
In mod corespunzător, proiectul introduce şi un mecanism procedural special referitor la procesarea şi soluţionarea cererilor de dobândire a cetăţeniei române formulate de aceste persoane, acordarea cetăţeniei române urmând a se face, prin derogare de la regula generală cuprinsă în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.