Art. 1007 Noul cod civil Soluţionarea cererii de revizuire Revizuirea condiţiilor şi sarcinilor Dispoziţii comune
Comentarii |
|
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA a 5-a
Revizuirea condiţiilor şi sarcinilor
Art. 1007
Soluţionarea cererii de revizuire
(1) Cu respectarea, pe cât posibil, a voinţei dispunătorului, instanţa de judecată sesizată cu cererea de revizuire poate să dispună modificări cantitative sau calitative ale condiţiilor sau ale sarcinilor care afectează liberalitatea ori să le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalităţi.
(2) Instanţa de judecată poate autoriza înstrăinarea parţială sau totală a obiectului liberalităţii, stabilind ca preţul să fie folosit în scopuri conforme cu voinţa dispunătorului, precum şi orice alte măsuri care să menţină pe cât posibil destinaţia urmărită de acesta.
← Art. 1006 Noul cod civil Domeniul de aplicare Revizuirea... | Art. 1008 Noul cod civil Înlăturarea efectelor revizuirii... → |
---|
2. Cererea de revizuire se adresează judecătoriei de la ultimul domiciliu al defunctului, deoarece este o problemă legată de executarea liberalităţii.
3. Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, devin aplicabile prevederile art. 954 alin. (3) NCC, conform cărora în acest caz moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public
Citește mai mult
celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. în cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat. Aceste prevederi sunt aplicabile, conform art. 954 alin. (4) NCC, şi atunci când primul organ sesizat în vederea desfăşurării procedurii succesorale este instanţa judecătorească.4. Dispoziţiile art. 954 alin. (3) şi (4) NCC se aplică doar procedurilor succesorale (notariale sau judiciare) începute după data de 1 octombrie 2011. Ca atare, în cazul procedurilor succesorale (notariale sau judiciare) începute anterior datei intrării în vigoare a noului Cod civil, sunt incidente prevederile art. 10 lit. a) şi b) din Legea nr. 36/1995, republicată, conform cărora procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii putând alege competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă.
5. Beneficiarul liberalităţii trebuie să dovedească, prin orice mijloc de proba, că a) îndeplinirea condiţiei sau executarea sarcinii impusă de dispunător a devenit extrem de dificilă sau excesiv de oneroasă pentru acesta, b) că aceasta se datorează unor împrejurări neimputabile beneficiarului şi care nu puteau fi prevăzute. Ca atare, nu este suficient a se dovedi că sarcina este oneroasă sau dificilă, ci se impune dovada caracterului excesiv de oneros sau extrem de dificil, ceea ce presupune o împovărare excesivă a beneficiarului liberalităţii, care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea sarcinii sau la îndeplinirea condiţiei.
6. Instanţa de judecată sesizată poate dispune, în funcţie de împrejurări: a) modificarea cantitativă sau calitativă a condiţiilor sau sarcinilor ce afectează liberalitatea; b) gruparea sarcinilor sau a condiţiilor cu cele similare care provin din alte liberalităţi; c) autorizarea înstrăinării, în tot sau în parte, a obiectului liberalităţii, stabilind ca preţul vânzării să fie utilizat potrivit voinţei dispunătorului; d) orice alte măsuri care au rolul de a menţine pe cât posibil destinaţia urmărită de dispunător.
7. Intervenţia instanţei are loc doar în caz de neînţelegere între beneficiarul liberalităţii şi persoana interesată să ceară revocarea liberalităţii pentru neîndeplinirea sarcinii.