Art. 1005 Noul cod civil Aplicarea regulilor substituţiei fideicomisare Liberalităţile reziduale Dispoziţii comune

Noul Cod Civil actualizat 2024 - Legea 287/2009
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune

SECŢIUNEA a 4-a
Liberalităţile reziduale

Art. 1005

Aplicarea regulilor substituţiei fideicomisare

Dispoziţiile prevăzute la art. 995, art. 996 alin. (2), art. 997, 999 şi 1.000 sunt aplicabile liberalităţilor reziduale.

← Art. 1004 Noul cod civil Independenţa patrimonială a...  Art. 1006 Noul cod civil Domeniul de aplicare Revizuirea... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1005 Noul cod civil Aplicarea regulilor substituţiei fideicomisare Liberalităţile reziduale Dispoziţii comune




Ion Filimon 6.08.2015
1. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1001 NCC, substituitul poate fi gratificat numai cu bunurile ce au constituit obiect al liberalităţii reziduale, care se mai găsesc, la decesul instituitului, în patrimoniul său sau cu valorile care rezultă din încheierea de acte cu titlu oneros cu privire la bunurile obiect al liberalităţii reziduale (neexistând deci subrogaţia reală cu titlu particular).

2. Dacă instituitul este moştenitor rezervatar al dispunătorului, sarcina nu poate încălca rezerva sa succesorală.

3. în cazul liberalităţilor supuse formalităţilor de publicitate, sarcina trebuie să
Citește mai mult respecte aceleaşi formalităţi (spre exemplu, notarea în cartea funciară când obiectul îl constituie un imobil).

4. Dreptul substituitului de a fi gratificat ia naştere numai la moartea instituitului. Substituitul trebuie să fie cel puţin conceput la momentul liberalităţii.

5. Gratificarea substituitului se realizează prin voinţa dispunătorului, şi nu a instituitului. Dacă gratificarea se realizează prin donaţie, oferta de donaţie poate fi acceptată de substituit şi după moartea dispunătorului.

6. Dispunătorul nu poate stabili însă în sarcina substituitului obligaţia ca la moartea sa să transmită bunurile obiect al liberalităţii reziduale ce se mai află în patrimoniul său. Deci, liberalitatea reziduală nu poate fi gradualâ.

7. Dispunătorul poate impune instituitului obligaţia de constituire de garanţii şi încheierea unor contracte de asigurare, în scopul de a asigura executarea sarcinii.

8. Liberalitatea reziduală devine ineficace în următoarele situaţii: a) când substituitul predecedează instituitului; b) când substituitul renunţă la beneficiul liberalităţii. în aceste ipoteze bunul revine instituitului. Prin excepţie de la această regulă, atunci când s-a prevăzut că bunul va fi cules de moştenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit, bunul revine acestora din urmă.
Răspunde