Art. 1064 Noul cod civil Legatul bunului altuia Legatul Testamentul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Testamentul
SECŢIUNEA a 4-a
Legatul
Testamentul
SECŢIUNEA a 4-a
Legatul
Art. 1064
Legatul bunului altuia
(1) Când bunul individual determinat care a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii moştenirii, atunci se aplică dispoziţiile prezentului articol.
(2) Dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu este al său, legatul este anulabil.
(3) În cazul în care testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.
| ← Art. 1063 Noul cod civil Legatul alternativ Legatul Testamentul | Art. 1065 Noul cod civil Legatul conjunctiv Legatul Testamentul → |
|---|
1. în ipoteza legatului lucrului altuia, testatorul dispune de un bun care nu-i aparţine nici în momentul întocmirii testamentului şi nici în momentul deschiderii succesiunii, acesta neavând niciun drept asupra bunului ce face obiectul legatului. Valabilitatea sau nulitatea legatului se stabileşte după cum testatorul, la momentul întocmirii testamentului, a ştiut sau nu că bunul nu este al său. Legatul este nul numai dacă testatorul neştiind, a dispus de un lucru străin. Nulitatea este determinată de faptul că, în acest caz, testatorul a fost în eroare şi se prezumă că, dacă ar
Citește mai mult
fi ştiut că bunul nu-i aparţine, nu ar fi dispus de el. Reclamantul, care invocă nulitatea legatului lucrului altuia, trebuie să dovedească eroarea în care s-a aflat testatorul la momentul încheierii legatului, iar calitatea procesuală activă a acestuia nu este condiţionată de vocaţia sa succesorală şi acceptarea succesiunii testatoarei. Justifică interes legitim pentru formularea acţiunii proprietarul lucrului ce face obiectul legatului, iar dovedirea dreptului său asupra bunului şi a erorii testatorului poate fi realizată cu orice mijloc de probă. în speţă, au fost dovedite condiţiile necesare admiterii acţiunii în anularea legatului întocmit în beneficiul pârâtei. S-a făcut dovada că suprafaţa de 10.000 mp teren care face obiectul legatului nu-i aparţinea testatoarei şi că aceasta, la momentul întocmirii testamentului, a fost în eroare crezând că a dobândit, prin succesiune, de la soţul său şi această suprafaţă de teren. Cu certificatul de moştenitor şi contractul de vânzare-cumpărare, depuse la dosar, reclamantul a dovedit însă că soţul testatoarei înstrăinase suprafaţa de 10.000 mp teren proprietatea sa şi că această suprafaţă a fost dobândită ulterior prin succesiune de reclamant, succesiunea culeasă de testatoare cuprinzând doar suprafaţa de 2 ha teren donată de aceasta Mănăstirii S. întocmirea legatului a fost determinată de faptul că testatoarea, necunoscând existenţa actului de vânzare-cumpărare încheiat de soţul ei, a crezut că lasă prin testament un bun proprietatea ei dobândit prin succesiune. Prin urmare legatul este nul (C.A. laşi, dec. civ. nr. 1940/1999, in Jurisprudenţa C.A. laşi în materie civila 2000, p. 81-82 şi în M.M. Pivniceru, C. Susanu, D. Tdtâruşonu, op. cit., p. 90-91).2. Reclamantul, care invocă nulitatea legatului lucrului altuia, trebuie să dovedească eroarea în care s-a aflat testatorul la momentul întocmirii legatului, iar calitatea procesuală activă a acestuia nu este condiţionată de vocaţia sa succesorală şi acceptarea succesiunii testatoarei, în speţă, s-a reţinut că reclamantul, care a susţinut că terenul ce a făcut obiectul legatului nu a aparţinut testatoarei, ci mamei acestuia, al cărei succesor este, calitate dovedită cu certificatul de moştenitor depus la dosar, are calitate procesuală activă (C.A. laşi, dec. civ. nr. 1309/1997, în C.P.J. C.A. laşi 1997, p. 20-21 şi în M.M. Pivniceru, C. Susanu, D. Tdtdruşanu, op. cit., p. 89-90).
2. Pentru a se aprecia dacă bunul legat este sau nu lucrul altuia, trebuie să se ia în considerare data decesului testatorului, şi nu momentul întocmirii testamentului, întrucât conţinutul patrimoniului unei persoane se stabileşte la data deschiderii succesiunii, până atunci acesta fiind fluctuant, putând creşte sau putându-se diminua.
3. Valabilitatea unui
Citește mai mult
asemenea legat se analizează după cum testatorul cunoştea sau nu la data întocmirii testamentului că bunul obiect al legatului cu titlu particular nu este proprietatea sa.4. Oacă testatorul nu ştia la data întocmirii testamentului că bunul nu-i aparţine în proprietate, legatul este lovit de nulitate relativă, întrucât în această situaţie testatorul a fost în eroare, prezumându-se că, în cazul în care testatorul ar fi ştiut că bunul nu este al său, nu ar fi testat.
5. Dimpotrivă, dacă testatorul avea cunoştinţă la momentul întocmirii testamentului de faptul că bunul obiect al legatului nu este proprietatea sa, ci este proprietatea altei persoane, testamentul este valabil. într-o asemenea situaţie, la momentul morţii testatorului, persoana obligată să execute legatul are obligaţia fie de a preda legatarului bunul în natură, fie de a-i achita acestuia valoarea bunului la data deschiderii moştenirii. Ca atare, în sarcina acestei persoane este instituită o obligaţie alternativă de a face - de a procura bunul de la proprietar şi de a-l transmite legatarului -, respectiv de a plăti valoarea bunului determinată la data deschiderii moştenirii. Alegerea modalităţii de executare a legatului revine persoanei însărcinate să execute legatul, chiar dacă bunul obiect al legatului este proprietatea acesteia. Este vorba, aşadar, de o obligaţie alternativă, lăsată la aprecierea debitorului obligaţiei.
6. Sarcina probei cunoaşterii de testator a faptului că bunul aparţine altuia revine legatarului.
7. în cazul legatului lucrului altuia, proprietatea asupra bunului obiect al legatului nu se transmite legatarului la momentul deschiderii succesiunii, ci doar atunci când persoana însărcinată cu predarea legatului va procura bunul şi îl va transmite legatarului.
► „Art. 906. Când testatorul, ştiind, a dat legat lucrul altuia, însărcinatul cu acel legat este dator a da, sau lucrul în natură sau valoarea lui din epoca morţii testatorului";
► „Art. 907. Când testatorul, neştiind, a legat un lucru străin, legatul este nul".
Valabilitatea sau nulitatea legatului depinde de faptul dacă testatorul a cunoscut sau nu că bunul ce formează obiectul legatului este sau nu al său.
În ipoteza alin. (2), când testatorul a lăsat prin legat bunul altuia crezând că este al său, legatul va fi anulabil, întru cât
Citește mai mult
testatorul s-a aflat într-o eroare asupra obiectului legatului, presupunându-se că, dacă ar fi ştiut că bunul nu îi aparţine, nu l-ar fi testat.În situaţia prevăzută la alin. (3), când testatorul ştia că bunul nu îi aparţine, cel însărcinat cu predarea legatului va trebui să procure bunul de la adevăratul proprietar şi, apoi, să-l predea lega tarului, fie în natură, fie, dacă nu este posibil, să plătească lega tarului valoarea acestuia. Valoarea bunului se va aprecia la data deschiderii moştenirii.