Art. 1090 Noul cod civil Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA 1
Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA 1
Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă
Art. 1090
Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor
(1) Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin.
(2) Dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit Art. 1089 şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menţionat la alin. (1) a fost dezmoştenit direct, iar de această dezmoştenire ar beneficia soţul supravieţuitor.
| ← Art. 1089 Noul cod civil Noţiunea de cotitate disponibilă... | Art. 1091 Noul cod civil Stabilirea rezervei succesorale şi a... → |
|---|
suntem trei frati A , B , C . Tatal a lasat prin testament lui A 100000 Ron , suma ce reprezinta despagubire a imobililor preluate abuziv. Cat primeste fiecare copil din aceasta suma , facandu-se reductiunea testamentara? Va preicizez ca tatal meu a specificat in testament ca aceasta suma sa fie scutita de raport la masa succesorala.
1. Pentru corecta împărţire a bunurilor defunctului, atunci când copiii săi sau descendenţii lor vin în concurs cu soţul supravieţuitor din a doua căsătorie şi s-au făcut liberalităţi de către defunct, este necesar să se stabilească în primul rând care sunt rezervele succesorale ale copiilor şi ale soţului supravieţuitor, întrucât numai pentru restul bunurilor defunctul poate dispune fie în favoarea copiilor, fie în favoarea soţului supravieţuitor sau în favoarea oricărei alte persoane. Limitarea care se aduce acestui drept al defunctului este prevăzută numai în cazul
Citește mai mult
liberalitâţilor făcute soţului dintr-o căsătoriei subsecventă, care nu va putea primi sub formă de donaţie sau legat de la soţul care a decedat decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat mai puţin şi fără ca donaţia să treacă peste sfertul bunurilor. Aceasta constituie o cotitate disponibilă specială, care se include însă în cotitatea disponibilă ordinară, fără a se putea cumula una cu alta şi fără a se putea atinge rezervele legale, caz în care liberalităţile trebuie reduse până la limita rezervelor legale. în cazul în care cotitatea disponibilă specială este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară, iar defunctul nu a făcut nicio liberalitate pentru această diferenţă, ea urmează a fi împărţită potrivit prevederilor legale [Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1615/1972, în 1.6. Mihuţo, Repertoriu 1969-1975, p. 207-208).2. Conform normei analizate, liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor (sintagmă care se referă la copiii dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, la copiii
Citește mai mult
defunctului din afara căsătoriei ori la copiii adoptaţi de defunct), nu pot depăşi un sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin. Altfel spus, atunci când soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu copiii din căsătoria anterioară a defunctului (cu cei din afara căsătoriei defunctului ori cu cei adoptaţi de defunct), dreptul defunctului de a dispune prin liberalităţi este circumscris de lege în limitele unei cotitâţi disponibile speciale, diferită de cotitatea disponibila ordinara (D. Chirica, Succesiuni, 1996, p. 165).3. în cadrul sintagmei „descendent" nu includem numai descendenţii de gradul I (copiii defunctului din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi), ci şi pe cei de gradul II, III etc., adică pe descendenţii lor, în cazul acestora din urmă întinderea rezervei stabilindu-se nu după numărul lor, ci după numărul tulpinilor, adică al descendenţilor de gradul I din care provin.
4. Sub aspectul domeniului de aplicare, subliniem că limitarea impusă prin lege priveşte exclusiv donaţiile scutite de raport făcute soţului supravieţuitor (în timpul căsătoriei soţului din a doua căsătorie ori din căsătoria subsecventă, anterior căsătoriei soţului din ultima căsătorie, dacă donaţia s-a făcut în vederea căsătoriei), precum şi legatele defunctului (indiferent de data testamentului) (6. Boroi, L. Stonciulescu, Instituţii, p. 616).
5. Scopul este acela de a proteja descendenţii din căsătoria anterioară a defunctului, pe cei din afara căsătoriei sau pe cei adoptaţi, de influenţele sau presiunile pe care soţul ar putea să le exercite asupra părintelui lor, respectiv limitarea posibilităţii defunctului de a dispune prin liberalităţi neraportabile, soţul supravieţuitor nefiind astfel un moştenitor rezervatar favorizat, privilegiat (/?. Popescu, op. cit., p. 65).
6. Un descendent nu poate primi mai puţin decât rezerva succesorală legală ce îi revine de drept, astfel că descendentul care a primit cel mai puţin va fi de regulă cel care a beneficiat numai de rezerva succesorală, care i se cuvine de drept. Prin urmare, comparaţia se face de regulă prin raportare la rezerva succesorală a descendentului.
7. Sintagma „partea descendentului care a primit cel mai puţin" se referă la situaţia în care defunctul care are mai mulţi descendenţi gratifică prin donaţii scutite de raport ori prin legate numai pe unii dintre descendenţii săi ori în care, deşi gratifică pe toţi descendenţii săi, o face inegal, astfel încât unii primesc mai mult decât alţii.
8. Atunci când defunctul are mai mulţi copii, iar cota fiecăruia din rezerva succesorală care i se cuvine este mai mică de 1/4, cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor nu poate fi mai mare de această cotă (D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 167).
9. Cotitatea disponibilă specială se circumscrie, aşadar, unei limite minime şi a uneia maxime, aceasta fiind egală cu minimum rezerva succesorală a descendentului şi cu maxim cota de 1/4 părţi din moştenire (/. Popa, Rezerva succesorala şi moştenitorii rezervatari în reglementarea noului Cod civil, în Dreptul nr. 6/2011, p, 42).
10. Pentru a li se acorda acest beneficiu al legii, copiii trebuie să fie cel puţin concepuţi la momentul deschiderii moştenirii, sa nu fie renunţâtori sau nedemni. Aceasta întrucât, instituindu*se prin lege o cotitate disponibilă, s-a creat şi o rezervă succesorală care poate fi culeasă numai de moştenitorii rezervatari care vin efectiv la moştenire.
11. Sancţiunea încălcării cotităţii disponibile speciale o constituie reducţiunea libera-lităţilor excesive.
12. Partea care reprezintă cotitatea disponibilă specială se deduce din cotitatea disponibila ordinară, aspect unanim admis în doctrină. în privinţa calculului, s-au indicat două modalităţi. Astfel, într-o modalitate, mai întâi se deduce rezerva soţului supravieţuitor raportată la întreaga moştenire, apoi din moştenirea rămasă se deduce rezerva descendenţilor. După aceasta, se adună rezerva soţului supravieţuitor cu cea a descendenţilor, suma obţinută se scade din întreg, obţinându-se cotitatea disponibilă ordinară, din care se deduce cea specială, care nu poate depăşi 1/4 părţi din moştenire şi nici partea copilului care a luat mai puţin (E. Boroi, 6. Boroi, Corelaţia dintre prevederile art. 939 din Codul civil şi Decretul-lege nr. 319/1944, în R.R.D. nr. 9-12/1989, p. 30; Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 325-327). într-o altă modalitate de calcul, mai întâi de deduce rezerva soţului supravieţuitor şi a descendenţilor, raportat la întreaga moştenire, se adună apoi rezerva soţului supravieţuitor cu cea a descendenţilor, suma obţinută se scade din întreg, obţinându-se cotitatea disponibilă ordinară, din care se deduce cea specială, care nu poate depăşi 1/4 părţi din moştenire şi nici partea copilului care a luat mai puţin (G. Boroi, L. Stonciulescu, Instituţii, p. 616).
13. Urmând primul procedeu de calcul, în cazul în care la moştenire vine soţul supravieţuitor instituit legatar universal şi un copil dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, se deduce mai întâi rezerva soţului supravieţuitor, care este de 1/8 din întreaga moştenire, întrucât soţul supravieţuitor şi descendentul cu care acesta vine în concurs îşi deduc cota de rezervă din aceeaşi masă succesorală, rezerva descendentului este de 3/8 părţi din moştenirea rămasă după deducerea rezervei soţului supravieţuitor, adică din 7/8. Se adună rezerva soţului supravieţuitor cu cea a descendentului, adică 1/8 + 21/64 (3/8 x 7/8), rezultând 29/64. Această sumă se scade din întreg, rezultând cotitatea disponibilă ordinară de 35/64 (1/1 întregul - 29/64 suma rezervelor moştenitorilor rezervatari). Din această cotitate disponibilă ordinară se scade cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor, care poate fi de maxim 1/4 părţi, rezultând cota de 1/4 pe care o ia copilul din căsătoria anterioară a defunctului. în final, copilul din căsătoria anterioară ia rezerva sa de 21/64 părţi + 19/64 părţi rămase după deducerea cotităţii disponibile speciale a soţului supravieţuitor din cotitatea disponibilă ordinară, adică 40/64 sau simplificat 5/8 părţi din moştenire. Soţul supravieţuitor primeşte 1/8 părţi rezerva sa succesorală + cotitatea disponibilă specială de 1/4 părţi, adică 3/8 părţi.
14. Conform celui de al doilea mod de calcul, în cazul în care ambele rezerve se raportează la întreaga moştenire, calculul este următorul, rezultatul fiind acelaşi: se deduce mai întâi rezerva soţului supravieţuitor, care este de 1/8 din întreaga moştenire. Se deduce rezerva descendentului, din aceeaşi masă succesorală, care este de 3/8 părţi. Se adună rezerva soţului supravieţuitor cu cea a descendentului, adică 1/8 + 3/8, rezultând 4/8, adică 1/2. Această sumă se scade din întreg, rezultând cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 (1/1 întregul - 1/2 suma rezervelor moştenitorilor rezervatari). Din această cotitate disponibilă ordinară se scade cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor, care se calculează astfel: la numărul copiilor care vin la moştenire se adaugă o unitate (soţul supravieţuitor), iar la totalul obţinut se împarte moştenirea, obţinându-se cotitatea disponibilă specială. Astfel, în exemplul dat, cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor este de 1/2 (la numărul copiilor -1 se adaugă o unitate - soţul supravieţuitor, rezultând totalul 2, la care se împarte moştenirea de 1/1 părţi, rezultând o cotitate disponibilă specială de 1/2. întrucât, potrivit art. 1090 NCC, cotitatea disponibilă specială nu poate trece de 1/4 din moştenire, se va avea în vedere cotitatea disponibilă specială prevăzută de lege de 1/4. Din cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 se deduce cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor de 1/4, rezultând cota de 1/4, pe care o ia copilul din căsătoria anterioară a defunctului, în final, copilul din căsătoria anterioară ia rezerva sa de 3/8 părţi + 1/4 părţi rămase după deducerea cotităţii disponibile speciale a soţului supravieţuitor din cotitatea disponibilă ordinară, adică 5/8 părţi din moştenire. Soţul supravieţuitor primeşte 1/8 părţi, rezerva sa succesorală + cotitatea disponibilă specială de 1/4 părţi, adică 3/8 părţi.
15. Desigur, atunci când rezerva succesorală a descendentului este mai mică decât cota de 1/4 părţi (spre exemplu, în ipoteza în care soţul supravieţuitor instituit legatar universal vine la moştenire în concurs cu patru copii, când rezerva succesorală a fiecărui copil este de 3/32 părţi din moştenirea rămasă după deducerea rezervei soţului supravieţuitor, adică din 7/8 părţi - rezerva totală a descendenţilor este de 3/8 x 7/8 :4, adică 21/256), din cotitatea disponibilă ordinară se va deduce cota din rezervă ce se cuvine unui descendent, şi nu cota de 1/4 părţi din moştenire).
16. în cazul în care ambele rezerve se raportează la întreaga moştenire, calculul este următorul: se deduce mai întâi rezerva soţului supravieţuitor, care este de 1/8 din întreaga moştenire. Se deduce rezerva descendenţilor, din aceeaşi masă succesorală, care este de 3/8 părţi împreună, respectiv de 3/32 părţi fiecare (3/8 : 4). Se adună rezerva soţului supravieţuitor cu cea a descendenţilor, adică 1/8 + 3/8, rezultând 4/8, adică 1/2. Această sumă se scade din întreg, rezultând cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 (1/1 întregul -1/2 suma rezervelor moştenitorilor rezervatari). Din această cotitate disponibilă ordinară se scade cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor, care va fi de 3/32 părţi, cota de rezervă a descendenţilor, şi nu de 1/4.
17. în cazul în care defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor.
18. în literatura juridică s-a pus în discuţie problema modalităţii în care se impută rezerva soţului supravieţuitor. S-a afirmat pe drept cuvânt că nu există nicio dificultate în ipoteza în care soţul supravieţuitor este singurul moştenitor rezervatar, el venind în concurs cu alţi moştenitori, nerezervatari. în această situaţie, rezerva sa se calculează în raport cu întreaga moştenire (D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 162). Astfel, dacă soţul supravieţuitor vine în concurs cu colateralii privilegiaţi, el beneficiază de o rezervă succesorală de 1/4 părţi din întreaga moştenire (conform art. 1088 NCC, rezerva este de 1/2 din cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi, care este de 1/2 părţi). Dacă soţul supravieţuitor vine în concurs cu ascendenţii sau cu colateralii ordinari, acesta va beneficia de o rezervă succesorală de 3/8 părţi din întreaga moştenire (1/2 din cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari sau cu colateralii ordinari, care este de 3/4 părţi).
19. în cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu alţi moştenitori rezervatari (descendenţii sau ascendenţii privilegiaţi), au fost exprimate două opinii. Astfel, conform unei opinii, rezerva soţului supravieţuitor se deduce din cotitatea disponibilâ, lăsând neatinsă rezerva celorlalţi moştenitori rezervatari cu care soţul supravieţuitor vine în concurs (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 338; D. Macovei, op. cit., p. 120). Dacă s-ar accepta această opinie, rezultă că în cazul în care moştenirea are o valoare de 100.000 lei, iar la moştenire vine soţul supravieţuitor, un copil şi un legatar universal, se procedează mai întâi la stabilirea rezervei descendentului, care, potrivit art. 1088 NCC raportat la art. 975 alin. (3) NCC, este de 3/8 părţi din moştenire (1/2 din cota legală de 3/4 părţi), valoric de 37.500 lei. Din cotitatea disponibilă de 5/8 părţi, valoric de 62.500 lei, se deduce rezerva succesorală a soţului supravieţuitor, care este de 1/8 părţi conform art. 1088 NCC raportat la art. 972 NCC (1/2 din cota legală de 1/4 părţi), valoric de 12.500 lei (100.000 lei: 8), diferenţa în valoare de 50.000 lei (62.500 lei valoarea cotităţii disponibile - 12.500 lei rezerva soţului supravieţuitor) revenind legatarului universal.
20. Conform celei de a doua opinii, rezerva soţului supravieţuitor se imputa asupra moştenirii în întregul ei, micşorându-se astfel nu numai cotitatea disponibilă, ci şi rezerva celorlalţi moştenitori rezervatari cu care soţul supravieţuitor vine în concurs [Fr. Deak, Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi în concurs cu soţul supravieţuitor (II), în R.R.D. nr. 4/1989, p. 33-35; D. Chirica, op. cit., 1996, p. 164). Astfel, în cazul în care moştenirea are o valoare de 100.000 lei, iar la moştenire vine soţul supravieţuitor, descendenţii şi un legatar, mai întâi se deduce rezerva soţului supravieţuitor care este de 1/8 părţi din întreaga moştenire (1/2 din cota sa legală de 1/4), valoric de 12.500 lei. Apoi, din moştenirea rămasă în urma deducerii de 7/8 părţi se deduce rezerva succesorală a descendenţilor, care este de 3/8 părţi (1/2 din cota legală de 3/4), valoric de 32.812,5 lei (3/8 x 87.500 lei rămasă după deducerea din valoarea masei de 100.000 lei a rezervei soţului supravieţuitor de 12.500 lei), restul de 5/8 din 7/8 (adică 35/64), valoric de 54.687,5 lei, reprezintă cotitatea disponibilă ordinară, care se cuvine legatarului, de care testatorul poate dispune liber.
21. întrucât nu se prevede expres vreo sancţiune în ipoteza încălcării limitelor în care defunctul poate dispune prin donaţii sau legate în favoarea soţului supravieţuitor ce vine în concurs cu copiii din căsătoria anterioară a defunctului, din afara căsătoriei sau adoptaţi, se aplică sancţiunea de drept comun ce intervine în cazul depăşirii cotităţii disponibile ordinare, şi anume reducţiunea liberalitâţilor excesive, prevăzută de art. 1092 NCC, text conform căruia după deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere.
În categoria liberalităţilor neraportabile intră următoarele:
– donaţiile făcute cu scutire de raport prin voinţa dispunătorului (făcute rezervatarilor cu excepţia ascendenţilor privilegiaţi);
– donaţiile exceptate de la obligaţia de raport prin lege;
– legatele.
Această instituţie are menirea de a-i proteja pe copiii (sau pe alţi descendenţi ai) defunctului, alţii decât cei comuni, în concurs cu soţul supravieţuitor, şi s-a considerat a fi necesară, deoarece, în urma modificării sistemului de calcul al rezervei, cotitatea
disponibilă ordinară de
Citește mai mult
care ar putea beneficia soţul din ultima căsătorie ar fi prea mare, în lipsa unei limite speciale.Se renunţă la calificarea descendenţilor dintr-o căsătorie ante rioară în favoarea descendenţilor, alţii decât cei comuni, ceea ce înseamnă că aceştia pot fi şi descendenţi din afara căsătoriei defunctului.
În vechea reglementare, dacă defunctul nu dispunea de diferenţa dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică) şi cotitatea disponibilă ordinară (mai mare), acea parte se distribuia potrivit regulilor moştenirii legale. Noua reglementare, în alin. (2), stabileşte clar cui i se cuvine diferenţa dintre cotitatea disponibilă specială şi cea ordinară, şi anume descendenţilor.
Pentru a înţelege mai bine noua reglementare, vom exemplifica regulile aplicabile calculului cotităţii disponibile speciale, în situaţia în care liberalitatea constă într-un legat universal (exemplul A) şi într-o donaţie (exemplele B1 şi B2)
Exemplul A: Defunctul, căsătorit, având un descendent din prima sa căsătorie, a dispus printr-un legat universal în favoarea soţului supravieţuitor. Prima operaţiune pe care o facem este să stabilim rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari, după care stabilim cotitatea disponibilă:
– rezerva soţului supravieţuitor se impută asupra întregii mase succesorale, care în concurs cu descendenţii este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), adică 2/16 (1/8);
– rezerva descendentului este de 1/2 şi se impută asupra restului moştenirii de 7/8 (rezultată după deducerea rezervei soţului supravieţuitor, de 1/8 (8/8 minus 1/8 este egal cu 7/8); în acest caz rezerva copilului va fi de 1/2 din 7/8, adică 7/16.
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ supravieţuitor şi descendent) este de 2/16, plus 7/16, prin urmare totalul rezervei va fi de 9/16.
Rezultă că 7/16 reprezintă cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără să încalce rezerva descendentului. Această cotitate este cotitatea ordinară.
Întrucât, în exemplul dat, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie, potrivit alin. (1) al art. 1.090 NCC, cota soţului nu poate depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin. Rezultă că pătrimea de 4/16 reprezintă cotitatea disponibilă specială, dar aceasta nu poate depăşi cota descendentului care a luat cel mai puţin, în cazul nostru 7/16.
Cota de 3/16 (diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară de 7/16 şi 4/16, cotitatea disponibilă specială) se va atribui descendentului. În situaţia existenţei mai multor descendenţi, această cotă se împarte în mod egal între aceştia.
Exemplul B1: În patrimoniul defunctului (căsătorit, având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. În timpul vieţii, defunctul a donat soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 20.000 lei.
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei de 20.000 lei la activul net al succesiunii, de 130.000 lei, rezultând valoarea totală a masei de calcul de 150.000 lei:
– rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului se impută asupra întregii mase de calcul de 150.000 lei şi este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 18.750 lei (respectiv 1/8 din 150.000 lei);
– rezerva descendentului este de 1/2 şi se impută asupra sumei de 131.250 lei, reprezentând restul masei de calcul de 7/8
(150.000 lei minus 18.750 lei); în acest caz, rezerva copilului este de 65.625 lei, ce reprezintă rezerva lui de 7/16 (1/2 din 7/8 din suma de 131.250 lei).
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) este de 18.750 lei, respectiv 2/16 (1/8), rezerva cuvenită soţului, plus 65.625 lei, respectiv 7/16, rezerva cuvenită descendentului. Prin urmare, rezerva totală va fi de 84.375 lei, adică 9/16.
Rezultă că suma de 65.625 lei, adică 7/16, reprezintă cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără să încalce rezerva descendentului. Această cotitate este cotitatea ordinară. Soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit alin. (1) al art. 1.090 NCC, cota soţului nu poate depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin. Rezultă că suma de 37.500 lei, respectiv 4/16 (1/4), reprezintă cotitatea disponibilă specială. Această sumă nu depăşeşte cota descendentului care a luat cel mai puţin, adică suma de 65.625 lei (7/16) şi, în concluzie, donaţia făcută soţului supravieţuitor, evaluată la suma de 20.000 lei, se încadrează în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia defunctul putea să dispună liber în favoarea soţului în concurs cu descendenţii din altă căsătorie, fără a mai fi supusă raportului.
Exemplul B2: În patrimoniul defunctului (căsătorit, având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. În timpul vieţii, defunctul a donat soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 170.000 lei.
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei, de 170.000 lei, la activul net al succesiunii, de 130.000 lei, rezultând valoarea totală a masei de calcul de 300.000 lei.
– rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului se impută asupra întregii mase de calcul de 300.000 lei şi este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 37.500 lei (respectiv 1/8 din 300.000 lei);
– rezerva descendentului este de 1/2 şi se impută asupra sumei de 262.500 lei, reprezentând restul masei de calcul de 7/8 (300.000 lei minus 37.500 lei); în acest caz, rezerva copilului este de 131.250 lei, ce reprezintă rezerva lui de 7/16 (adică 1/2 din 7/8 din suma de 262.500 lei).
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) este de 37.500 lei, respectiv 2/16 (1/8), rezerva cuvenită soţului, plus 131.250 lei, respectiv 7/16, rezerva cuvenită descendentului. Prin urmare, rezerva totală va fi de 168.750 lei, adică 9/16. Rezultă că suma de 131.250 lei, respectiv 7/16, reprezintă cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără să încalce rezerva descendentului. Această cotitate este cotitatea ordinară.
Soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit alin. (1) al art. 1.090 NCC, cota soţului nu poate depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin.
Rezultă că suma de 32.812,50 lei, respectiv pătrimea de 4/16, reprezintă cotitatea disponibilă specială. Această sumă nu depăşeşte cota descendentului care a luat cel mai puţin, respectiv suma de 131.250 lei (7/16), dar este mai mare decât 4/16 (1/4) şi, în concluzie, donaţia făcută soţului supravieţuitor, evaluată la suma de 170.000 lei, nu se încadrează în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia defunctul putea să dispună liber în favoarea soţului în concurs cu descendenţii din altă căsătorie.
Diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară de 131.250 lei şi cotitatea disponibilă specială de 32.812,50 lei, respectiv suma de 98.437,50 lei, va reveni copilului.
Textul alin. (3) urmăreşte să împiedice eludarea dispoziţiilor de protecţie a descendenţilor, în cazul în care cel care lasă moştenirea ar dispune dezmoştenirea descendentului protejat, iar de aceasta ar urma să profite soţul din ultima căsătorie.