Art. 1093 Noul cod civil Persoanele care pot cere reducţiunea Reducţiunea liberalităţilor excesive Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA a 2-a
Reducţiunea liberalităţilor excesive
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA a 2-a
Reducţiunea liberalităţilor excesive
Art. 1093
Persoanele care pot cere reducţiunea
Reducţiunea liberalităţilor excesive poate fi cerută numai de către moştenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum şi de către creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari.
| ← Art. 1092 Noul cod civil Modul de operare Reducţiunea... | Art. 1094 Noul cod civil Căile de realizare a reducţiunii... → |
|---|
1. Reclamantele nu au calitate procesuală pentru a cere reducerea testamentului în limitele cotităţii disponibile, deoarece nu au calitate de moştenitori rezervatari, nici chiar în cazul în care ar dovedi că vin la moştenire prin reprezentarea tatălui lor, care a fost fratele defunctei. Aceasta, deoarece nici fratele defunctei - în calitate de colateral privilegiat - nu a fost moştenitor rezervatar al defunctei (au calitate de moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi) (C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1313/2007, în M.M.
Citește mai mult
Pivniceru, C. Susanu, D. Tătăruşanu, op. cit., p. 106-107).2. Obligaţia de a raporta tot ce a primit de la defunct prin dar, dacă donatorul nu a dispus altfel, o are fiul sau descendentul care vine la succesiune împreună cu fraţii ori surorile sale sau cu descendenţii acestora. Prin urmare, obligaţia de a raporta nu o are fiul sau descendentul dacă vine la succesiune cu alţi moştenitori, aşa că valoarea donaţiei nu are a fi scăzută din cota sa de succesiune legală şi deci nu poate fi imputată asupra rezervei, de ea trebuind să se ţină seama numai la calcularea cotităţii disponibile (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1393/1969, în C.D. 1969, p. 147).
2. Descendenţii rezervatari ai defunctului pot solicita reducţiunea, indiferent dacă sunt din căsătoria cu soţul supravieţuitor, din căsătoria anterioară a defunctului, din afara căsătoriei defunctului sau adoptaţi de defunct.
3. Condiţia esenţială pentru ca aceste persoane să poată solicita reducţiunea este aceea de a veni la moştenirea defunctului.
Citește mai mult
Ca atare, nu pot solicita reducţiunea dacă persoanele care, deşi fac parte din categoria moştenitorilor rezervatari, renunţă la moştenire ori nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a-l moşteni pe defunct.4. Reducţiunea se realizează în ordinea prevăzută de art. 1096 NCC.
5. în cazul moştenitorilor rezervatari titulari ai acţiunii în reducţiune, exercitarea dreptului este condiţionată de acceptarea moştenirii şi de nerenunţarea la rezerva succesorală după deschiderea moştenirii. Dacă moştenitorul rezervatar moare anterior exercitării dreptului său de a cere reducţiunea liberalităţilor excesive, acest drept se transmite moştenitorilor săi, care pot exercita acţiunea în reducţiune sau pot renunţa la aceasta. în cazul în care moştenitorii rezervatarului decedat nu cad de acord asupra exercitării acţiunii în reducţiune (în sensul că între moştenitori nu există unanimitate sub acest aspect, unul dintre ei optând pentru exercitarea acţiunii în reducţiune, alţii renunţând la acest drept), în doctrină s-a subliniat că fiind vorba de un drept unic al defunctului rezervatar, retransmis prin moştenire, acesta urmează a se exercita colectiv, în mod unitar, în sensul reducerii liberalităţilor excesive. Prin urmare, dreptul unuia dintre moştenitorii rezervatarului la reducţiune nu poate fi anihilat prin voinţa altora (în sensul renunţării) indiferent de numărul lor (Fr. Deok, Tratat de drept succesoral, p. 341-342).
6. în ceea ce priveşte creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari, acestora legea le recunoaşte dreptul de a solicita reducţiunea, întrucât obiectul dreptului lor de gaj general îl constituie activul brut al moştenirii. Scopul lor este de a obţine reducţiunea pentru ca bunul obiect al liberalităţii să reintre în patrimoniul personal al moştenitorului rezervatar, patrimoniu cu care acesta răspunde faţă de creditorii chirografari.
7. Dreptul de a cere reducţiunea este însă un drept propriu, nemoştenit, născut direct în patrimoniul moştenitorului rezervatar la moartea celui ce lasă moştenirea, fiind un drept care nu a aparţinut defunctului şi deci care nu s-a transmis prin moştenire, astfel încât donatarii sau legatarii nu pot opune rezervatarilor excepţiile pe care le puteau opune defunctului. Caracterul propriu al acestui drept determină ca liberalităţile consimţite de defunct, prin care este încălcată rezerva succesorală, să nu fie opozabile moştenitorului rezervatar.
8. în afara categoriilor de persoane expres enunţate, nicio altă persoană nu poate invoca şi solicita reducţiunea. Astfel, spre exemplu, creditorii defunctului nu ar putea cere reducţiunea liberalităţilor excesive, realizate prin donaţie sau testament, întrucât în cazul donaţiei, bunurile donate au ieşit din patrimoniul defunctului cu caracter definitiv, astfel că acestea nu mai constituie gajul general al creditorilor, iar în ceea ce priveşte legatele, prin acceptarea moştenirii şi antrenarea răspunderii pentru pasiv în limita activului (art. 1114 alin. (2) NCC, n.n.) nu operează confuziunea dintre patrimoniul succesoral al defunctului şi patrimoniul propriu al moştenitorului. întrucât activul brut al moştenirii constituie gajul general al creditorilor defunctului, aceştia au posibilitatea de a solicita achitarea datoriilor înainte de legate, urmând ca acestea să fie plătite numai din activul net şi numai în limitele cotităţii disponibile, dacă există moştenitori rezervatari ce solicită reducţiunea (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 343).
Pot cere reducţiunea numai cei care au acceptat succesiunea şi creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari.