Art. 1097 Noul cod civil Efectele reducţiunii Reducţiunea liberalităţilor excesive Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
| Comentarii |
|
Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive
SECŢIUNEA a 2-a
Reducţiunea liberalităţilor excesive
Art. 1097
Efectele reducţiunii
(1) Reducţiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, după caz, desfiinţarea donaţiilor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.
(2) Întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se realizează în natură.
(3) Reducţiunea se realizează prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum şi atunci când bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului.
(4) Când donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.
(5) Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.
(6) În cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părţii din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea.
| ← Art. 1096 Noul cod civil Ordinea reducţiunii Reducţiunea... | Art. 1098 Noul cod civil Reducţiunea unor liberalităţi... → |
|---|
2. Sancţiunea ineficacităţii sau, după caz, a desfiinţării, poate fi totala (adică afectează legatul în întregime sau donaţia în întregul ei), dacă prin donaţiile sau legatele făcute a fost epuizată în întregime cotitatea disponibilă, sau parţiala (afectează legatul sau donaţia numai în măsura necesară întregirii rezervei succesorale), dacă prin donaţiile sau legatele făcute de defunct nu a fost epuizată în întregime cotitatea disponibilă. Ea operează cu efect
Citește mai mult
retroactiv, de la data deschiderii succesiunii. Ca atare, reducerea legatului sau a donaţiei operează numai pentru partea care depăşeşte cotitatea disponibilă şi încalcă rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari.3. Ca o consecinţă a desfiinţării donaţiei, moştenitorul rezervatar devine retroactiv proprietarul bunului, din momentul deschiderii moştenirii, şi nu de la momentul încheierii contractului de donaţie, calitate în care poate solicita restituirea bunului în natură (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 350). în calitate de proprietar al bunurilor donate, donatarul păstrează fructele naturale percepute, fructele civile, scadente anterior deschiderii moştenirii, fiind obligat să restituie doar fructele percepute şi scadente după data la care devine posesor de rea-credinţă, ca urmare a introducerii cererii de reducţiune. Actele de înstrăinare sau de grevare a bunurilor consimţite de donatar faţă de terţi anterior deschiderii moştenirii rămân valabile, fiind desfiinţate doar actele de înstrăinare sau grevare consimţite de donatar după deschiderea succesiunii (deoarece donaţia se desfiinţează numai din acest moment), acestea neputând fi opuse moştenitorilor rezervatari (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 350; G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 622).
4. Regula generală este aceea că rezerva succesorală încălcată se întregeşte în natură. în această situaţie, gratificatul păstrează fructele părţii din bunul ce depăşeşte cotitatea disponibilă percepute până la data la care cel îndreptăţit a solicitat reducţiunea, până la acest moment fiind considerat proprietar al bunului primit. După acest moment al solicitării reducţiunii, gratificatul va restitui fructele părţii din bunul ce depăşeşte cotitatea disponibilă şi încalcă rezerva succesorală, întrucât din acest moment devine posesor de rea-credinţă.
5. Posibilitatea păstrării bunului obiect al unei donaţii care depăşeşte cotitatea disponibilă şi respectiv a întregirii rezervei succesorale prin echivalent este recunoscută cu titlu de excepţie de la regula întregirii rezervei în natură, în următoarele situaţii: a) în cazul donaţiei făcute unui moştenitor rezervatar care nu are obligaţia de raport al donaţiei; acest moştenitor poate păstra în contul rezervei sale succesorale afectate partea din bun ce depăşeşte limitele cotităţii disponibile; conform art. 1146 alin. (1) NCC raportat la art. 1147 NCC, au obligaţia de raport, cu excepţia cazului în care sunt renunţători la moştenire şi nu se prevede expres în contractul de donaţie obligaţia de raport şi în caz de renunţare la moştenire, descendentul sau soţul supravieţuitor care vin împreună la moştenirea legală a defunctului; b) în cazul donaţiei făcute unui moştenitor rezervatar care are obligaţia de raport a donaţiei, dacă partea supusă reducţiunii este mai mică decât jumătate din valoarea bunului donat. în această ipoteză, întregirea rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari va avea loc fie prin luare mai puţin din celelalte bunuri ale moştenirii (donatarul păstrând bunul), fie prin echivalent bănesc, adică prin plata în bani a excedentului (avându-se în vedere starea bunului din momentul donaţiei şi valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii).
6. în afara acestor situaţii enunţate, în care gratificatul păstrează bunul, cu consecinţa reîntregirii rezervei prin echivalent, o asemenea modalitate de reîntregire, ca excepţie de la principiul reîntregirii rezervei în natură, poate fi întâlnită şi în următoarele cazuri: a) când anterior deschiderii succesiunii donatarul a înstrăinat bunul sau a constituit asupra lui drepturi reale; b) când bunul a pierit din motive imputabile donatarului; în cazul în care bunul nu piere din culpa donatarului (fiind o pierire fortuită), acesta nu poate fi obligat la plata contraechivalentului în lei, deoarece bunul ar fi pierit oricum şi dacă ar fi rămas în patrimoniul defunctului, astfel că nu putea fi inclus în masa succesorală, în acest caz riscul suportându-l moştenirea; c) se admite unanim, prin analogie cu uzufructul prevăzut la art. 712 NCC, că atunci când bunul donat este un bun fungibil şi neconsumptibil, donatarul este obligat să restituie bunuri de aceeaşi calitate şi valoare; se are în vedere valoarea bunurilor de la data deschiderii moştenirii şi starea acestora din momentul întocmirii actului de donaţie.
► „Art. 765. (1) Raportul se poate pretinde în natură pentru imobile; când cel ce a primit imobilul l-a înstrăinat sau ipotecat, înaintea deschiderii succesiunii, raportul în natură nu este obligatoriu. (2) Raportul în acest caz se preţuieşte după valoarea ce imobilul a avut în momentul deschiderii succesiunii (C. civ. 651)";
► „Art. 770. (2) în caz contrar, dacă excedentul trece peste jumătatea valorii imobilului, donatarul raportă imobilul în întregimea lui şi prelevă asupra mesei valoarea porţiunii disponibile; dacă această porţiune trece peste
Citește mai mult
jumătatea valorii imobilului, donatarul poate ţine imobilul în întregimea lui, ia însă mai puţin din celelalte bunuri ale succesiunii, şi recompensează pe coerezii săi, sau în bani, sau oricum altfel (C. civ. 739, 741, 764 şi urm., 794 şi urm. 841 şi urm.)";► „Art. 854. Donatarul va restitui fructele porţiunii ce trece peste partea disponibilă, din momentul morţii donatorului (C. civ. 522 şi urm., 762, 890)
Citește mai mult
situaţii, întregirea în echivalent. Soluţia nu este poate cea mai judicioasă, dar contribuie la siguranţa circuitului civil, deci serveşte interesului public într-o măsură mai mare decât celui privat.(i) când fie donatarul a înstrăinat sau grevat bunul, fie acesta a pierit din motive imputabile gratificatului. Argumentul constă în faptul că actul valabil încheiat de donator este opozabil moştenitorilor, dreptul acestora născându-se doar la data deschiderii moştenirii;
(ii) când donaţia s-a făcut cu scutire de raport unui rezervatar, situaţie în care acesta va păstra bunul în contul rezervei sale pentru partea care depăşeşte cotitatea disponibilă şi
(iii
Citește mai mult
) când donaţia a fost făcută unui succesibil fără scutire de raport, iar partea supusă reducţiunii este mai mică decât jumătate din valoarea bunului, situaţie în care donatarul va păstra bunul donat, luând în acest caz mai puţin din celelalte bunuri din moştenire sau prin echivalent.