Art. 1320 Noul cod civil Obligaţia de garanţie Cesiunea contractului Contractul

CAPITOLUL I
Contractul

SECŢIUNEA a 8-a
Cesiunea contractului

Art. 1320

Obligaţia de garanţie

(1) Cedentul garantează validitatea contractului.

(2) Atunci când cedentul garantează executarea contractului, acesta va fi ţinut ca un fideiusor pentru obligaţiile contractantului cedat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1320 Noul cod civil Obligaţia de garanţie Cesiunea contractului Contractul




ALECSANDRU IONICA 10.06.2020
Astept un rasp multumesc
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
Este de subliniat că textul nu face diferenţă, pentru a amenaja garanţiile pe care cedentul ar trebui să le ofere, după cum actul de cesiune este oneros sau gratuit sau dacă, de pildă, respectiva garanţie e facultativă sau de drept strict (P. Vasilescu, loc. cit., p. 46).
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
Cesiunea contractului este o instituţie nou introdusă de noul cod civil potrivit căreia o parte poate să-şi substituie un terţ în raporturile născute dintr-un contract. În esenţă este vorba despre o modalitate de transmitere a unei calităţi contractuale (aceea de debitor sau creditor) cu menţinerea cauzei contractului iniţial.

Cesiunea unui contract este tot un contract prin care o parte transmite unei alte persoane ansamblul drepturilor şi obligaţiilor născute dintr-un alt contract. Pentru încheierea acestui contract este necesară îndeplinirea a două condiţii:

1) prestaţiile din primul
Citește mai mult contract să nu fi fost integral executate;
2) cealaltă parte din primul contract să consimtă la cesiunea acelui contract.

Deşi nu sunt cerute alte condiţii, alin. (2) al art. 1.315 noul cod civil menţionează că posibilitatea cesiunii poate fi exceptată în anumite cazuri prevăzute de lege.

De reţinut: Cesiunea contractului şi acceptarea de către contractantul cedat trebuie să se facă în forma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat.

În legătură cu cesiunea contractului sunt posibile două situaţii:
1) părţile unui contract nu stipulează în cuprinsul acestuia nicio clauză referitoare la cesiunea contractului. În acest caz, dacă una dintre părţi cedează contractul, pentru ca cesiunea să producă efecte, cealaltă parte trebuie să accepte cesiunea.

2) A doua ipoteză este aceea în care părţile au stipulat o clauză prin care una dintre ele (sau fiecare) consimte ca cealaltă parte să cesioneze contractul. În acest caz, pentru ca acea cesiune să producă efecte, partea care a cedat contractul trebuie să notifice cesiunea celeilalte părţi sau aceasta din urmă să accepte cesiunea, dacă optează pentru această modalitate, de conivenţă cu cedentul, ca să evite procedura notificării. Din interpretarea art. 1.317 alin. (1) rezultă că este deosebit de important modul de redactare al clauzelor din contract pentru ca acesta să poată fi cedat cu îndeplinirea condiţiilor legale.

Dacă părţile stipulează doar posibilitatea cesiunii (deci consimţământul nu este dat anticipat) cesiunea trebuie acceptată de cealaltă parte.

După caz, cesiunea contractului va produce efecte fie din momentul primirii notificării, fie de la data la care contractantul cedat a acceptat-o.

Pentru unificarea practicii notariale, actul prin care s-ar putea realiza cesiunea de contract poate fi denumit „contract de cesiune”, iar părţile ar putea fi denumite „cedent” şi „cesionar”.

Taxarea acestui act se va face după regulile de la actele evaluabile sau de la transferul dreptului de proprietate, în funcţie de drepturile care se transmit prin efectul acestei cesiuni.

În cazul contractelor sinalagmatice, poate fi cedat un contract în care AMBELE PRESTAŢII nu au fost integral executate.

Nu este posibilă cedarea unui contract în care una dintre prestaţii este transferul dreptului de proprietate, această prestaţie fiind executată, chiar dacă prestaţia celuilalt contractant nu a fost încă executată (de exemplu, plata preţului, întreţinerea sau plata rentei viagere).

Regulile stabilite în această secţiune se aplică în cazul cesiunii convenţionale a contractului.

În materia contractului de locaţiune, legea prevede că locatarul poate ceda altei persoane locaţiunea, în tot sau în parte, dacă prin contractul de locaţiune nu a fost convenită o clauză contrară (art. 1.805 şi art. 1.808 noul cod civil). Interdicţia de a încheia o sublocaţiune o include şi pe aceea de a ceda contractul de locaţiune, în timp ce interdicţia de a ceda locaţiunea nu o include pe cea de a încheia o sublocaţiune (art. 1.806 noul cod civil).
Răspunde