Art. 1938 Noul cod civil Alte cazuri de încetare Societatea simplă Contractul de societate

1. Societatea încetează prin moartea (sau declararea judecătorească a morţii) unui asociat, deoarece contractul este încheiat intuitu personae. Asociaţii pot să prevadă în contractul de societate ca, în cazul decesului unui asociat, societatea să continue cu moştenitorii acestuia sau numai între asociaţii rămaşi în viaţă. în acest caz, moştenitorii asociatului au un drept de dezdăunare, egal cu valoarea părţilor de interes ce a aparţinut autorului lor, părţi de interes ce urmează a fi redistribuite între asociaţii societăţii, proporţional cu cota de participare la capitalul social sau în altă

Citește mai mult

modalitate convenită de ei.

2. Datorită faptului că societatea nu poate subzista cu un asociat unic, în cazul decesului unui asociat trebuie să fi rămas în viaţă cel puţin doi asociaţi. Excepţie face cazul în care, în actul constitutiv, există clauza de continuare cu moştenitorii.

3. Nu excludem posibilitatea continuării societăţii şi în ipoteza în care în societatea a rămas cu un unic asociat, însă cu condiţia ca acesta să efectueze toate formalităţile necesare pentru transformarea societăţii simple într-o societate cu răspundere limitată cu asociat unic. în acest caz, moştenitorii asociatului decedat nu vor putea solicita dizolvarea societăţii dacă aceasta continuă în mod legal sub forma societăţii cu răspundere limitată, dar au dreptul de a solicita plata părţilor de interes ce li se cuvin.

4. Societatea încetează de plin drept prin decesul unui: asociat, fără să fie nevoie de vreo notificare sau publicaţie. Această soluţie are loc nu numai între asociaţi, ci şi faţă de terţi. De dizolvarea societăţii prin moartea unui asociat se pot prevala asociaţii şi chiar moştenitorii şi avânzii-cauză ai asociatului decedat (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 174).

5. Absenţa, chiar declarată, a unui asociat nu aduce încetarea de plin drept a societăţii (C. Hamongiu, N. Georgean, op. cit., p. 174).

6. Incapacitatea unui asociat desemnează ipoteza în care asociatul persoană fizică a fost declarat incapabil datorită punerii sale sub interdicţie. Incapacitatea nu conduce la pierderea calităţii de asociat, dar are ca efect limitarea capacităţii de exerciţiu, cu consecinţe deosebit de importante în planul raporturilor societare. Astfel, spre exemplu, patrimoniul incapabilului nu mai poate constitui o garanţie pentru creditorii sociali, legea prezumând că ceilalţi asociaţi nu ar mai putea garanta doar cu patrimoniul lor obligaţiile sociale.

7. încetarea de drept a societăţii nu intervine dacă prin contractul de societate se prevede continuarea activităţii chiar şi în prezenţa asociatului incapabil. în acest caz, suntem însă de părere că ceilalţi asociaţi au deschisă oricând calea unei acţiuni în excludere pe temeiul art. 1928 NCC, în prezenţa unor motive temeinice, cum ar fi, spre exemplu, imposibilitatea de adoptare a unor hotărâri din pricina incapacităţii asociatului.

8. încetarea calităţii de subiect de drept a persoanei juridice asociate produce aceleaşi efecte ca şi decesul unuia dintre asociaţi.

9. Interdicţiunea legală sau judiciară a unui asociat aduce încetarea societăţii de plin drept. Se poate conveni ca în caz de interdicţiune a unui asociat societatea să continue (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 174).

10. De asemenea, prin contractul de societate se poate că persoana pusă sub interdicţie pierde calitatea de asociat, societatea urmând a continua cu asociaţii rămaşi.

11. în doctrină se arată că debitorul (asociat) aflat în faliment va fi desesizat de bunurile sale, administrarea patrimoniului urmând a fi exercitată de administratorul sau lichidatorul judiciar. Calitatea de asociat a celui aflat în faliment se păstrează, însă va fi limitată capacitatea sa de folosinţă (întrucât acesta nu va mai putea dispune de bunurile sale) sau de exerciţiu (acesta nu poate semna valabil acte juridice decât prin intermediul reprezentantului său legal), neputând astfel participa la viaţa socială (I. Adam, C.N. Savu, op. cit., p. 840).

12. Falimentul unui asociat aduce de plin drept încetarea societăţii. Asociaţii pot stipula că societatea va continua deşi unul din asociaţi ar fi falit sau insolvabil (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 174).

13. încetarea societăţii de plin drept prin insolvabilitatea sau falimentul unui asociat poate fi invocată de orice coasociat, chiar de asociatul insolvabil sau falit sau de creditorii acestuia (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 174).

14. Prin contractul de societate asociaţii pot conveni ca falitul să piardă calitatea de asociat, societatea urmând a continua cu asociaţii rămaşi. Aşa cum s-a arătat recent în comentariile la noul cod, art. 1938 NCC nu condiţionează încetarea societăţii de efectul reducerii numărului de asociaţi la unul singur şi nici nu prevede posibilitatea continuării societăţii cu un singur asociat (fapt ce nu exclude însă de plano o astfel de posibilitate), ci consideră suficientă intervenirea unuia dintre cazuri pentru ca societatea să înceteze (o se vedea Colectiv, Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, p. 713).