Art. 2138 Noul cod civil Noţiune Sechestrul convenţional Contractul de depozit
Comentarii |
|
CAPITOLUL XII
Contractul de depozit
SECŢIUNEA a 4-a
Sechestrul convenţional
Contractul de depozit
SECŢIUNEA a 4-a
Sechestrul convenţional
Art. 2138
Noţiune
Sechestrul convenţional este depozitul prin care două sau mai multe persoane încredinţează unui terţ, denumit administrator-sechestru, unul sau mai multe bunuri mobile ori imobile în privinţa cărora există o contestaţie sau incertitudine juridică, cu obligaţia pentru acesta de a le păstra şi a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului.
← Art. 2137 Noul cod civil Localuri asimilate hotelurilor... | Art. 2139 Noul cod civil Obligaţiile, drepturile şi puterile... → |
---|
►„Art. 1627. Sechestrul convenţional este depozitul unui lucru în litigiu, făcut de una sau mai multe persoane, unui al treilea, care ia asupra-şi îndatorirea de a-l restitui, după terminarea procesului celui cărui va declara judecătorul că se cuvine";
►„Art. 1630. Obiectul sechestrului poate fi bunuri mobile sau imobile (C. civ. 1593)".
1. Etimologia cuvântului sechestru din lat. sequester, tri = mediator, apoi depozitar al unui obiect litigios.
2. NCC reglementează sechestrul convenţional ca o varietate a contractului de depozit, însă pentru sechestrul
Citește mai mult
judiciar face trimitere la codul de procedură civilă, normele prezentei secţiuni aplicându-se în completare.3. Bunul mobil sau imobil în litigiu este conservat de către terţul administrator-sechestru până la soluţionarea procesului prin convenţia părţilor sau prin dispoziţia instanţei judecătoreşti.
4. Depozitul sechestru este o formă a depozitului care are ca obiect bunuri litigioase, folosit în scopul indisponibilizării şi conservării acestora până la soluţionarea definitivă a litigiului.
5. Spre deosebire de depozitul obişnuit, care poate avea ca obiect numai bunuri mobile, depozitul sechestru poate avea ca obiect atât bunuri mobile, cât şi bunuri imobile. Sechestrul convenţional este un contract de depozit pentru încheierea căruia este necesară capacitatea părţilor pentru a contracta. Obligaţiile, drepturile şi puterile administratorului-sechestru sunt determinate prin convenţia părţilor, iar în lipsa acesteia se aplică regulile stabilite de codul civil prin sechestrul convenţional. Potrivit art. 2140 NCC, administratorul-sechestru este ţinut să păzească şi să conserve obiectul sechestrului cu diligenţa unui depozitar. Sechestrul judiciar poate fi dispus de instanţa de judecată la cererea uneia sau ambelor părţi. în acest caz se aplică prevederile codului de procedură civilă şi după caz dispoziţiile art. 2138-2142 NCC în completare, în măsura în care acestea sunt compatibile (D. Fior eseu, op. cit., p. 287).
6. Convenţional şi judiciar în dreptul francez - sechestrul a fost conceput de Codul civil ca o varietate particulară de depozit, depozitul unui lucru litigios (art. 1955-1963). Dar, din ce în ce mai mult, particularismul instituţiei se accentuează şi, adesea, el se apropie de mandat, mai ales atunci când este încredinţat unui administrator-sechestru; el poate, în ciuda termenilor art. 1956 („un terţ") să-i fie încredinţat unui creditor, care conservă lucrul în calitate de depozitar-sechestru; această remitere îl eliberează pe debitor. El poate purta asupra unui imobil şi, chiar, atunci când este vorba de o succesiune, asupra ansamblului patrimoniului. Alături de sechestrul convenţional şi de cel judiciar, există şi sechestre administrative. Sechestrul convenţional este practicat din când în când. Pledanţii preferă să se dea pe mâna instanţei pentru a desemna persoana care va păstra lucrul până la sfârşitul procesului (P. Malourie, L Aynes, P. Gautier, op. cit., p. 490-491).