Art. 2313 Noul cod civil Regresul contra celorlalţi fideiusori Efectele fideiusiunii Fideiusiunea

Art. 2313

Regresul contra celorlalţi fideiusori

(1) Când mai multe persoane au dat fideiusiune aceluiaşi debitor şi pentru aceeaşi datorie, fideiusorul care a plătit datoria are regres împotriva celorlalţi fideiusori pentru partea fiecăruia.

(2) Această acţiune nu poate fi introdusă decât în cazurile în care fideiusorul putea, înainte de a plăti, să se îndrepte împotriva debitorului.

(3) Dacă unul dintre fideiusori este insolvabil, partea ce revine acestuia se divide proporţional între ceilalţi fideiusori şi cel care a plătit.

Comentarii despre Art. 2313 Noul cod civil Regresul contra celorlalţi fideiusori Efectele fideiusiunii Fideiusiunea

isac.violeta 1.03.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1674. (1) Când mai multe persoane au garantat pentru unul şi acelaşi debitor şi pentru una şi aceeaşi datorie, garantul ce a plătit datoria are regres contra celorlalţi garanţi pentru porţiunea ce priveşte pe fiecare. (2) Cu toate acestea, nu are loc regresul decât când garantul a plătit în unul din cazurile arătate în articolul precedent (C. civ. 1039,1053,1108,1109,1666)".

1. Fideiusorul care a plătit întreaga datorie se poate întoarce împotriva celorlalţi fideiusori, printr-o acţiune în regres divizibilă, însă numai în cazurile expres prevăzute

Citește mai mult

(când fidejusorul plătitor a fost urmărit în judecată pentru a plăti, când debitorul este insolvabil, când debitorul se obligase să-l elibereze de obligaţia de garanţie într-un anumit termen care a expirat, când datoria principală ajunsese la scadenţă). înainte de a fi plătit datoria el nu îi poate obliga însă să contribuie la plată.

2. Fideiusorul care a plătit are drept de regres contra tuturor cofideiusorilor, inclusiv în contra acelora care au garantat prin acte separate şi succesive sau a acelora care, deşi nu s-au constituit în mod expres fideiusori, au constituit ipoteci asupra bunurilor proprii pentru a garanta plata datoriei (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 317).

3. Pentru ca fideiusorul să aibă recurs în contra cofideiusorilor săi, este necesar ca plata pe care acesta o face să-i libereze de datorie. în acelaşi timp, fideiusorul care pretinde că a plătit este obligat să facă dovada plăţii, aceasta putându-se proba conform dreptului comun (...). Nu numai plata întregii datorii dă drept fideiusorului care a plătit să facă recurs contra cofideiusorilor, ci şi plata parţială (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 317).

4. Fideiusorul care a plătit întreaga datorie nu poate avea recurs contra cofideiusorilor săi decât pentru partea din datorie ce îi priveşte, chiar dacă s-ar fi subrogat în drepturile creditorilor, deoarece subrogarea convenţională nu poate conferi un drept mai mare decât subrogaţia legală (D. Alexandresco, op. cit., tom. X, p. 167).

5. Pierderea rezultată prin insolvabilitatea unuia din fideiusori va fi suportată atât de fideiusorul ce a plătit, cât şi de toţi ceilalţi fideiusori solvabili (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 317).

6. în concluzie, soluţia consacrată legislativ în primul alineat al art. 2313 pentru ipoteza în care solidaritatea codebitorilor nu este stipulată expres are la bază o obligaţie conjunctă, de care sunt ţinuţi cofideiusorii în raport de fideiusorul solvens, astfel încât acţiunea în regres nu ar putea fi exercitată de către fideiusorul plătitor decât în ipotezele descrise de art. 2312, privind regresul anticipat. Eventuala insolvabilitate a unuia sau mai multor cofideiusori va fi suportată, în mod proporţional, de către toţi ceilalţi fideiusori, ţinuţi pentru aceeaşi datorie, cu excepţia cazului în care s-ar prevedea expres altfel.

Răspunde