Art. 2479 Noul cod civil Regulile aplicabile Executarea ipotecilor imobiliare Executarea ipotecii

JURISPRUDENŢĂ

1. în ceea ce priveşte lămurirea titlurilor executorii, respectiv a contractului de credit şi de ipotecă în sensul că bunul imobil asupra căruia se face executarea este format numai din terenul în suprafaţă de 459,81 mp, real măsurat 444 mp, tribunalul având în vedere dispoziţiile art. 399 alin. (3) CPC a constatat că acest capăt de cerere este inadmisibil. Este adevărat că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva acestuia, însă

Citește mai mult

numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. în speţă, pentru apărarea drepturilor lor contestatorii aveau deschisă calea unor acţiuni de drept comun (C.A. Galaţi, s. com., mărit, şi fluv., dec. nr. 526/R/2009, în Jurindex).

2. Contestatoarea nu a avut niciodată calitatea de debitoare a intimatului, întrucât aceasta nu a fost parte în contractul de împrumut, urmărirea contestatoarei şi a bunului proprietatea acesteia realizându-se în baza dreptului de ipotecă al creditorului, care, potrivit art. 1790 C. civ. 1864 (art. 2360 NCC - n.n.), îi conferă acestuia dreptul de a urmări bunul în mâna oricui s-ar afla, terţul dobânditor fiind obligat să respecte acest drept. în speţă, a fost desfiinţat în mod irevocabil titlul executoriu avut de către creditor pentru imobilul aflat în proprietatea contestatoarei, astfel încât toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept, conform dispoziţiilor exprese imperative ale art. 3791 CPC. Pentru aceste motive, întrucât în speţă a fost desfiinţat în mod irevocabil titlul executoriu avut de către creditor pentru imobilul aflat în proprietatea contestatoarei, iar toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept, în baza dispoziţiilor art. 4041 alin. (1) CPC, instanţa de fond a admis cererea de întoarcere a executării silite formulată de contestatoare cu privire la actele de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 30/2001 al SC P.E.J.N.T.S. & T.B.J. în legătură cu apartamentul nr. 8 situat în T., (...) şi a dispus rectificarea C.F. nr. 66419 T, nr. top. 29806/VIII, prin radierea dreptului de proprietate al intimatului E.J. şi reintabularea dreptului de proprietate al contestatoarei asupra imobilului (C.A. Timişoara, $. civ., dec. nr. 78/2008, în Jurindex).

3. într-adevăr, actele de executare silită trebuie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, pentru a evita prejudicierea intereselor legitime ale părţilor sau a altor persoane. Drept urmare, procedura de executare silită a fost precis reglementată. Totodată, aceasta a fost pusă sub controlul instanţei. Din dispoziţiile art. 399 CPC, rezultă competenţa instanţei de judecată, sesizată cu contestaţie la executare de persoana care îşi justifică interesul în condiţiile legii, de a examina îndeplinirea actelor de executare silită şi a procedurii înseşi cu respectarea dispoziţiilor legii şi a anula actul nelegal. Potrivit art. 399 alin. (3) CPC, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. în cauză, cesionara a procedat la valorificarea ipotecii, garanţie reală a unui credit acordat de SC B.A. SA, constatat a fi neperformant şi cedat A.V.A.B. S-ar putea deci pune în discuţie nulitatea contractului de ipotecă, decurgând din împrejurarea neacordării creditului în restituirea căruia a fost constituită garanţia reală, pe calea contestaţiei la executare, însă aceasta poate fi supusă examinării şi pe cale principală. Ca atare, aplicabilitatea dispoziţiei legale menţionate apare ca fiind subsidiară în acest caz (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2106/2005).

4. în ceea ce priveşte susţinerea recurentei, că a intervenit perimarea executării silite, curtea apreciază că aceasta nu poate fi invocată direct în recurs ca un motiv de anulare a formelor de executare silită, întrucât ar constitui o cauză juridică nouă, neavută în vedere de niciuna dintre instanţele anterioare şi neanalizată ca atare. Or, căile de atac sunt astfel concepute ca să asigure mai multe grade de jurisdicţie, chiar în materia constatării perimării fiind prevăzute două grade de jurisdicţie, în faţa instanţei de fond şi în recurs, conform art. 253 CPC. Cauza prezentă, având ca obiect contestaţia la executare, în cadrul căreia perimarea executării silite este invocată drept argument pentru anularea formelor de executare silită, a fost supusă judecăţii în primă instanţă, apel şi recurs, iar această apărare a recurentei a fost invocată pentru prima oară direct în recurs, fără a exista posibilitatea ca instanţele anterioare să se poată pronunţa asupra acestui aspect şi, astfel, să fie asigurată parcurgerea celor trei grade de jurisdicţie asupra acestei apărări inclusiv (C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 706/2007).

5. Radierea societăţii după închiderea procedurii falimentului nu înlătură dreptul creditorului care nu şi-a recuperat creanţele din averea debitorului, societate comercială, de a urmări silit, în condiţiile legale, bunuri constituite ca garanţie. Legătura dintre contractul principal (de credit) şi contractul de garanţie ca accesoriu al primului subzistă, iar executarea silită a garanţiei ipotecare nu este împiedicată de radierea debitoarei, societate comercială, care a încetat să mai subziste ca subiect de drept comercial. Existenţa creanţei care justifică executarea garanţiei împotriva bunurilor afectate cu acest titlu de autorul contestatorilor este fermă, astfel că emiterea titlurilor executorii pe seama garanţilor este justificată (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 454/2009).