Art. 2483 Noul cod civil Deţinerea bunului de către creditor Constituirea gajului Gajul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL V
Gajul
SECŢIUNEA 1
Constituirea gajului
Gajul
SECŢIUNEA 1
Constituirea gajului
Art. 2483
Deţinerea bunului de către creditor
Deţinerea bunului de către creditorul gajist trebuie să fie publică şi neechivocă. Atunci când faţă de terţi se creează aparenţa că debitorul deţine bunul, gajul nu poate fi opus acestora.
| ← Art. 2482 Noul cod civil Publicitatea gajului Constituirea... | Art. 2484 Noul cod civil Deţinerea prin intermediul unui terţ... → |
|---|
1. Punerea în posesie a creditorului asupra lucrurilor mobile corporale amanetate trebuie să fie un fapt aparent, îndeajuns de notoriu pentru ca terţii să fie înştiinţaţi. Legea nu a definit elementele notorietăţii, aşa încât aprecierea lor aparţine tribunalelor (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 329, nr. 10-11).
2. Contractul de gaj e un contract real, care, ca şi la romani, şi prin excepţie de la principiul modern al constituirii drepturilor reale numai prin efectul convenţiei, nu devine perfect între părţile contractante şi nu e opozabil terţilor decât din
Citește mai mult
momentul remiterii lucrului gajat în posesia creditorului sau a unui terţ, deposedarea aceasta fiind socotită de legiuitor ca un mijloc de publicitate - rudimentar, e drept - a constituirii gajului, ceea ce înseamnă că până în momentul remiterii, contractul de gaj poate să constate o obligaţiune numai de a da un gaj, nu constată însă un gaj. Debitorul nu poate fi terţ în sensul art. 1688 C. civ. 1864 (în prezent art. 2484 NCC - s.n.) şi nu poate poseda lucrurile pentru creditor fiindcă posedarea gajului de către creditor este cerută de lege în scopul publicităţii gajului şi în atare situaţie trebuie să fie un fapt aparent şi de o notorietate care să arate în mod neîndoielnic că lucrurile gajate nu mai fac parte din activul liber al debitorului, ceea ce nu e cazul când lucrul gajat ar fi posedat de debitor în numele creditorului (idem, p. 330-331, nr. 2).3.0 primă condiţie de opozabilitate a gajului faţă de terţele persoane este ca creditorul gajist să fi intrat efectiv în posesiunea gajului. Elementul posesiei efective e necesar chiar în raporturile dintre părţi, întrucât creditorul gajist nu câştigă asupra obiectului amanetat un drept real de garanţie cu consecinţa dreptului de a fi plătit cu preferinţă decât dacă este pus efectiv în posesie. Dacă între părţi desesizarea efectivă a debitorului ar fi suficientă pentru validitatea gajului, faţă de terţele persoane însă, posesiunea constituind o adevărată măsură de publicitate, e necesar pentru opozabilitatea ce trebuie să o producă, ca posesiunea să corespundă întru totul rolului de publicitate ce i s*a dat, adică trebuie să fie reală, actuală, neechivocă şi destul de aparentă pentru a fi uşor cunoscută de cei interesaţi (Trib. Dorohoi, dec. nr. 34/1923, apud C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IV, p. 141, nr. 9).
1. Dreptul de a deţine lucrul - în cazul gajului cu deposedare - este unul dintre drepturile aferente calităţii de creditor
Citește mai mult
gajist (art. 2487 NCC).2. Păstrarea are loc până la achitarea întregii datorii pentru că gajul, fiind indivizibil, în întregul său, garantează fiecare fracţiune din datorie (art. 2493 NCC).
3. Pentru a evita fraudarea terţilor prin conivenţa creditorului şi debitorului, legea impune ca deţinerea de către creditor să fie publică (adusă la cunoştinţa terţilor sau aflată la îndemâna lor) şi neechivocă (actele săvârşite să fie cele aferente calităţii de creditor-gajist, iar nu celei de simplu detentor).