Art. 2596 Noul cod civil Schimbarea reşedinţei obişnuite sau a cetăţeniei Căsătoria Familia
Comentarii |
|
Familia
SECŢIUNEA 1
Căsătoria
Art. 2596
Schimbarea reşedinţei obişnuite sau a cetăţeniei
(1) Legea reşedinţei obişnuite comune sau legea cetăţeniei comune a soţilor continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei îşi schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau cetăţenia.
(2) Dacă ambii soţi îşi schimbă reşedinţa obişnuită sau, după caz, cetăţenia, legea comună a noii reşedinţe obişnuite sau a noii cetăţenii se aplică regimului matrimonial numai pentru viitor, dacă soţii nu au convenit altfel, şi, în niciun caz, nu poate prejudicia drepturile terţilor.
(3) Cu toate acestea, dacă soţii au ales legea aplicabilă regimului matrimonial, ea rămâne aceeaşi, chiar dacă soţii îşi schimbă reşedinţa obişnuită sau cetăţenia.
← Art. 2595 Noul cod civil Ocrotirea terţilor Căsătoria Familia | Art. 2597 Noul cod civil Alegerea legii aplicabile divorţului... → |
---|
1. în caz de schimbare a reşedinţei obişnuite sau a cetăţeniei de către unul dintre soţi sau ulterior încheierii căsătoriei, legea reşedinţei obişnuite comune sau legea cetăţeniei comune continuă să reglementeze efectele căsătoriei; acestea sunt supuse legii reşedinţei obişnuite comune a soţilor, iar în lipsă, legii cetăţeniei comune a soţilor, sau
Citește mai mult
în lipsă, legii statului pe teritoriul căreia a fost celebrată căsătoria (art. 2589 NCC).2. Legea aplicabilă regimului matrimonial, aleasă de soţi dintre legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa obişnuită la data alegerii, legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre ei la data alegerii ori legea statului unde îşi găsesc prima reşedinţă obişnuită comună, rămâne aceeaşi, chiar dacă ambii soţi îşi schimbă reşedinţa obişnuită sau, după caz, cetăţenia. Legea comună a noii reşedinţe obişnuite sau a noii cetăţenii urmează a se aplica regimului matrimonial numai pentru viitor, dacă soţii nu au ales legea aplicabilă regimului matrimonial şi nu au convenit altfel, fără prejudicierea drepturilor terţilor [art. 2590 coroborat cu art. 2596 alin. (3) NCC).
3. în raporturile privind determinarea locuinţei principale, a reşedinţei obişnuite, a stabilimentului principal, raporturile personale şi patrimoniale privind căsătoria, desfacerea căsătoriei, condiţiile de formă a convenţiei matrimoniale, măsurile de publicitate şi opozabilitatea regimului matrimonial faţă de terţi, determinarea obiectivă a legii aplicabile regimului matrimonial, legea aplicabilă filiaţiei copilului din căsătorie şi din afara căsătoriei, legea aplicabilă efectelor adopţiei şi relaţiilor dintre adoptator şi adoptat, forma adopţiei şi desfacerea adopţiei, legea aplicabilă autorităţii părinteşti şi protecţiei copiilor, legea aplicabilă obligaţiei de întreţinere, legea aplicabilă în materia bunurilor corporale şi necorporale, a mijloacelor de transport, a titlurilor de valoare, a formelor de publicitate, a ipotecilor mobiliare, în materia moştenirii, actului juridic, obligaţiilor, cambiei, biletului la ordin şi cecului, fiduciei şi prescripţiei extinctive, determinarea legii aplicabile este reglementată prin Titlul al ll-lea din Cartea a Vll-a NCC. Autorităţile judiciare sau administrative ale statelor contractante de la reşedinţa obişnuită a copilului au competenţa de a lua măsuri de protecţie a persoanei copilului sau a bunurilor acestuia (art. 5 din Convenţia de la Haga privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecţia copiilor).