Art. 722 Noul cod civil Situaţia carierelor de piatră şi de nisip nedeschise şi a comorilor Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar Uzufructul

CAPITOLUL II
Uzufructul

SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar

Art. 722

Situaţia carierelor de piatră şi de nisip nedeschise şi a comorilor

Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise încă şi nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi în timpul uzufructului.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 722 Noul cod civil Situaţia carierelor de piatră şi de nisip nedeschise şi a comorilor Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar Uzufructul




daniela n. 26.01.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 538. Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor şi pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a căror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului său".

Legislaţie conexă:
► art. 946 NCC;
► Legea nr. 85/2003 a minelor (M. Of. nr. 197/2003).

1. Articolul 722 NCC menţine regulile instituite de art. 538 C. civ. 1864.

2. Textul instituie o limitare a dreptului de uzufruct: acesta nu poate purta asupra carierelor nedeschise încă şi asupra comorii ce s-ar putea descoperi în timpul
Citește mai mult uzufructului. „Minele şi pietrăriile nedeschise încă, precum şi nisipurile a căror exploatare nu este încă începută în momentul deschiderii uzufructului îşi păstrează caracterul de producte şi, ca urmare, nu pot fi culese de uzufructuar" (V. Stoica, Drepturile reale principale, voi. I, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 492). „Produsele minelor şi carierelor nu sunt fructe, deoarece ele nu se reproduc, şi exploatarea lor sleieşte substanţa subsolului" (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 209).

3. Această regulă este logică, deoarece comoara nu este un fruct şi nici măcar un produs al fondului, ci un lucru deosebit de fond şi ascuns numai în el. Comoara va aparţine deci nudului proprietar, în măsura şi în condiţiile stabilite de lege relativ la dobândirea tezaurului (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 209-210). Pentru ca tezaurul să fie privit ca fruct, ar trebui să îl vedem producându-se în mod periodic, ceea ce, evident, nu este cazul. El este un „dar al naturii", pe care legea îl atribuie în părţi egale proprietarului şi celui ce l-a descoperit (G.N. Luţescu p. 518). Potrivit art. 946 alin. (2) NCC referitor la drepturile asupra tezaurului găsit, dreptul de proprietate asupra acestuia aparţine, în cote egale, proprietarului bunului în care a fost descoperit şi descoperitorului.
Răspunde