Art. 92 Noul cod civil Domiciliul minorului şi al celui pus sub interdicţie judecătorească Domiciliul şi reşedinţa Identificarea persoanei fizice
| Comentarii |
|
Identificarea persoanei fizice
SECŢIUNEA a 2-a
Domiciliul şi reşedinţa
Art. 92
Domiciliul minorului şi al celui pus sub interdicţie judecătorească
(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic.
(2) În cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.
(3) Prin excepţie, în situaţiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimţământul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi şi la o instituţie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum şi domiciliul persoanei puse sub interdicţie judecătorească este la reprezentantul legal.
| ← Art. 91 Noul cod civil Dovada Domiciliul şi reşedinţa... | Art. 93 Noul cod civil Cazuri speciale Domiciliul şi... → |
|---|
Soția are din alta relație 2 copii minori7-9 ani iar in urma procesului intentat de catre ea ptr incredintare minor doar domiciliul a fost stabilit la parintii ei( interesanta decizie) ..dar drepturile parintesti revin sotiei si fostului concubin...in urma cu vreo 2 luni fetița(7ani) prin intermediul unui site de socializare a mentionat ca este agresata atat fizic cat si verbal de catre bunica si ca nu mai doreste sa locuiasca acolo...in urma cu 3saptamani bunicul a sunat-o pe sotie sa mearga sa o ia de acolo si sa "faca ce vrea cu ea"...minora locuiește cu noi, dar acuma bunica
Citește mai mult
ameninta ca va venii cu politia dupa minora,iar aceasta nici nu vrea sa auda sa se reintoarca acolo...Va rog sa ma.ajutati cu un sfat cum trebuie procedat.
Va mulțumesc.
1. în situaţia în care între părinţi există neînţelegeri cu privire la stabilirea domiciliului copiilor, se impune ca instanţa să decidă la care dintre părinţi vor locui în viitor minorii, urmând ca la luarea unei decizii în acest sens să se aibă în vedere că principalul criteriu de care trebuie să se ţină seama este interesul acestora. Noţiunea de „interes al copiilor" are un caracter complex, interesul fiind legat de vârsta acestora, de ocupaţia şi comportamentul părinţilor, de ataşamentul copiilor faţă de părinţi, de interesul pe care aceştia l-au manifestat faţă de minori, de
Citește mai mult
legăturile afective stabilite între părinţi şi copii şi de posibilităţile materiale ale părinţilor (C.A. Târgu-Mureş, s. civ., dec. nr. 245/2006).2. Măsura stabilirii domiciliului minorului este o măsură provizorie care poate fi luată de către instanţă în condiţiile în care părinţii copilului nu sunt divorţaţi. Efectele măsurii încetează în momentul pronunţării divorţului (C.A. Craiova, s. min. şi fam., dec. nr. 218/2007, în D. Lupoşcu, N. Cristuş, I. Padurariu p. 248).
3. Ca regulă generală, copilul minor locuieşte la părinţii săi. în procedura judiciară a stabilirii domiciliului minorului la unul dintre părinţi, când aceştia nu mai locuiesc împreună, instanţa de tutelă va hotărî la care dintre ei este în interesul minorului să aibă domiciliul (C.A. Craiova, s. min. şi fam., dec. nr. 45/R/2007, în D. Lupaşcu, N. Cristuş, I. Pădurariu p. 251).
4. Atunci când există înţelegerea părinţilor privind stabilirea domiciliului minorului la unul dintre ei, acord care concordă cu interesul superior al copilului, ţinând seama şi de avizul autorităţii tutelare, în temeiul art. 400 NCC, instanţa stabileşte ca în urma divorţului domiciliul minorului să fie cel ales de părinţi (Trib. Bihor, s. civ., dec. nr. 312/2011).
nu au fost căsătoriţi), domiciliul copilului minor este la părintele cu care locuieşte în mod statornic. în această ipoteză, stabilirea domiciliului minorului presupune înţelegerea părinţilor. Dacă părinţii nu se înţeleg, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii
Citește mai mult
judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.2. în mod excepţional şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa de tutelă poate stabili domiciliul minorului la bunici sau la alte rude sau persoane de încredere, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire (de exemplu, după divorţ, instanţa de tutelă hotărăşte plasamentul copilului la o rudă sau la o altă persoană sau într-o instituţie de ocrotire).
3. Domiciliul legal al minorului reprezentat sau ocrotit numai de unul dintre părinţi (celălalt părinte este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti, pus sub interdicţie sau se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa) este la părintele care exercită drepturile părinteşti în calitate de reprezentant sau ocrotitor legal.
4. Minorul sau interzisul judecătoresc pus sub tutelă are domiciliul la tutore. Cu autorizarea instanţei de tutelă, minorul poate avea şi o reşedinţă. în mod excepţional, tutorele poate încuviinţa ca minorul să aibă o reşedinţă determinată de educarea şi pregătirea profesională, situaţie în care tutorele are obligaţia de a încunoştinţa de îndată instanţa de tutelă.
5. Schimbarea domiciliului legal are loc ca efect al schimbării domiciliului părinţilor sau tutorelui, după caz. Domiciliul minorului care locuieşte în mod statornic la unul dintre părinţi nu poate fi schimbat fără acordul prealabil al celuilalt părinte. în caz de neînţelegere între părinţi, hotărăşte instanţa de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială, ascultându-i pe părinţi şi pe minorul care a împlinit vârsta de 10 ani.
6. Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani, cu acordul părinţilor şi pentru desăvârşirea învăţăturii ori pregătirii profesionale, îşi poate schimba domiciliul. Dacă părinţii se opun, copilul poate sesiza instanţa de tutelă, care va hotărî pe baza raportului de anchetă psihosocială şi cu ascultarea copilului.
7. în cazul schimbării domiciliului legal, persoanelor fizice care au împlinit vârsta de 14 ani li se eliberează o nouă carte de identitate. Domiciliul legal încetează odată cu dispariţia condiţiilor care au determinat stabilirea lui: dobândirea capacităţii de exerciţiu depline, ridicarea interdicţiei judecătoreşti sau prin decesul celui ocrotit.
Decretul nr. 31/1954: Art. 14. (1) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic. (2) Domiciliul copilului încredinţat de instanţa judecătorească unei a treia persoane rămâne la părinţii săi. iar în cazul în care aceştia au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliu copilul, decide instanţa judecătorească. (3) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum şi domiciliul persoanei puse sub interdicţie,
Citește mai mult
este la reprezentantul legal.Legislaţie conexă:
Art. 27 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată
(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală .
(2) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredinţat în plasament.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.