Art. 204 Noul Cod de Procedură Civilă Modificarea cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată Sesizarea instanţei de judecată
| Comentarii |
|
Sesizarea instanţei de judecată
SECŢIUNEA a 2-a
Cererea de chemare în judecată
Art. 204
Modificarea cererii de chemare în judecată
(1) Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când:
1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;
3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.
(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
| ← Art. 203 Noul Cod de Procedură Civilă Măsuri pentru... | Art. 205 Noul Cod de Procedură Civilă Scopul şi cuprinsul... → |
|---|
si mai vreau sa stiu dc in momentul in care se depune o intampinare se da nr.de ordine.
Mentionez ca nu-mi permit un avocat deoarece momentan nu dispun de resurse financiare.
Am făcut o fișă pe acel teren.
Ulterior cineva a revendicat terenul.
Cum rămâne cu fosa făcută de mine?
Mi s-a admis o contestație la executare silita, dar din motive necunoscute, nu reiese nici din comunicare, judecătorul in decizie a menționat ca mi se va înapoia doar o parte din suma poprita. La momentul, respectiv, neștiind despre ce este vorba și la sugestia persoanei care ma consiliază am făcut apel pentru returnarea întregii sume. După aflarea sentinței, am fost contactat de intimata, care s-a angajat să-mi returneze toată suma poprita dar fără cheltuieli de judecata. Pana la urma mi s-a returnat suma, fără cheltuieli de judecata și as vrea sa va întreb, ce trebuie sa fac
Citește mai mult
pentru a înștiința instanta ca suma inițială din cerere nu mai este valabila și as vrea sa se pronunțe doar pentru restul de suma ramasa, în speță cheltuielile de judecata. Aici ma refer, la o adresa de revenire asupra sumei restante sau ce altceva!?Multumesc
Terenul din pct.”Acasa” a fost ocupat de doi terti, aproape in totalitate: un vecin a ocupat si ingradit o portiune de vreo 400 mp, iar un alt vecin a ocupat ca si 1500 mp. Toata suprafata in pct „Acasa” este de 2432 mp.
Am introdus o cerere la instanta, fara avocat, prin care am solicitat celor doi „ocupanti” sa-mi lase in liniste terenul, sa darame constructiile pe care le-au efectuat pe terenul meu fara autorizatii (pt.alt doilea vecin), sa readuca terenul la forma initiala (au construit un drum pietruit de toata lungimea terenului),
Citește mai mult
sa-mi plateasca lipsa de folosinta si alte cereri, printre care si anularea autorizatiei unei case, pentru primul vecin, ce a construit o casa ce ocupa putin si din terenul meu, depasind limita de hotar, care a fost inainte de a-mi ocupa terenul.Am avut primul termen la data de 05.10.2016, in care eu neavand angajat avocat si nici posibilitate de a-mi angaja inca de cand am inceput actiunea, dandu-mi seama ca nu am capacitatea intelectuala de a duce de una singura acest proces, am solicitat, verbal, in fata instantei, la primul termen, angajarea unui avocat si totodata s-a hotarat disjungerea dosarului, deoarece anularea autorizatiei nu era de competenta instantei respective si a fost trimis la Tribunal. Totodata, in aceasta sedinta judecatorul, pe langa faptul ca a aprobat cererea mea referitoare la angajarea unui avocat, cu acordul celorlalte parti, a specificat sa-mi precizez clar cererile mele (doar verbal, in cadrul sedintei, nu a fost inscris in minuta sedintei), dandu-se termen la data de 23.11.2016.
La data de 22.11.2016, aparatorul meu a depus cererea modificatoare, iar la termenul din data de 23.11.2016, celelalte doua parti au solicitat sa li se inmaneze cererea modificatoare pentru a lua la cunostinta de continutul acesteia. Nicio parte nu s-a opus in vreun fel.
Intre timp, vecinul care ocupa cei 400 mp si a construit casa, m-a contactat pentru a gasi o cale de impacare (sa-mi dea o suma de bani) si sa renunt la toate demersurile si actiunile mele. In acest sens, m-a dus la avocata lor, a aflat tot adevarul si cum stau lucrurile; se facuse tarziu pt a mai ajunge la un notar pt a perfecta niste acte; avocata lor scrisese niste hartiute ce sa consemneze notara, cu care vorbise la telefon, in prealabil.
La data de 09.01.2017, avocata acestei parti depune intampinare prin care solicita decaderea (ceva de genul acesta) cererii mele pentru ca nu a fost depusa pana la primul termen. Intrebarea mea este: daca dosarul a fost disjuns, judecatorul a apobat la primul termen din 05.10.2016, sa-mi angajez un aparator si, verbal, sa precizez mai concret ce cer eu in cerere; la temenul din data de 23.11.2016, partile au fost de acord cu inmanarea cererilor, fara a se opune cu ceva, ESTE OARE CORECTA INTAMPINAREA DE DECADERE? Oare nu poate fi socotita data de 23.11.2016 ca fiind primul termen, avand in vedere cele de mai sus relatate, ca dosarul a fost disjuns? Care este articolul ce prevede aceasta situatie cand dosarele se disjung si daca legea prevede?
Va multumesc, in asteptarea unui raspuns!
Mihaela
Articolul 204 NCPC reglementează regimul juridic al cererii adiţionale, fiind incident nu numai în cazul cererii de chemare în judecată, dar şi al cererii reconvenţionale sau al altei cereri incidentale, a cărei natură juridică este de veritabilă cerere de chemare în judecată, urmând a se aplica în mod corespunzător.
Reclamantul are dreptul să-şi modifice cererea de chemare în judecată formulată iniţial sub aspectul oricărora dintre
Citește mai mult
cele trei elemente ale sale - părţi, obiect şi cauză.în reglementarea anterioară, în aplicarea art. 132 alin. (1) şi (2) CPC 1865, jurispru-denţa făcea distincţie între noţiunile de cerere modificatoare (ce includea şi cererea completatoare) şi cerere precizatoare, aceasta din urmă vizând exclusiv îndreptarea greşelilor materiale, mărirea sau micşorarea câtimii obiectului cererii, pretinderea contravalorii obiectului pierdut sau pierit ori înlocuirea cererii în constatare cu o cerere în realizare sau invers.
în prezent, noul cod prevede în art. 204 o reglementare similară, denumirea marginală a articolului fiind „modificarea cererii de chemare în judecată".
Apreciem că distincţia dintre cererea modificatoare şi cererea precizatoare existentă în practică sub imperiul reglementării anterioare subzistă şi în actualul Cod de procedură civilă, acestea fiind însă reunite sub denumirea de cerere adiţională, întrucât, în substanţă, ambele constituie modificări ale cererii iniţiale, chiar dacă au un regim juridic diferit.
Astfel, reformularea în cadrul art. 204 NCPC a textului alin. (2) al art. 132 CPC 1865 în sensul eliminării tezei conform căreia cererea nu s-ar considera modificata dacă ar interveni situaţiile limitativ prevăzute de lege pentru precizarea cererii a avut ca raţiune numai faptul că şi cererea precizatoare este, în esenţă, o cerere modificatoare, regimul juridic diferit al acestora fiind menţinut.
Potrivit art. 204 alin. (3) NCPC, modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) (primul termen la care reclamantul este legal citat) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor. Apreciem că o atare dispoziţie, care confirmă caracterul dispozitiv al normelor art. 204 NCPC, vizează exclusiv cererea modificatoare, iar nu şi pe cea precizatoare, similar reglementării anterioare, întrucât ar fi lipsit de sens ca, spre exemplu, instanţa să nu ia act de îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul unei cereri, dacă partea adversă s-ar opune unei astfel de precizări formulate tardiv.
2. Cererea adiţională reglementată de art. 204 alin. (1) NCPC. Formularea unei astfel de cereri adiţionale poate fi efectuată de către reclamant numai până la primul termen la care acesta este legal citat. Noul cod a procedat la înlocuirea noţiunii de „prima zi de înfăţişare", care a fost eliminată de altfel din întreaga reglementare, cu cea a „primului termen de judecată".
Ca atare, şi în ipoteza în care pricina nu ar fi în stare de judecată la primul termen, ci s-ar solicita, spre exemplu, amânarea cauzei de către pârât în vederea angajării unui avocat, obligaţia reclamantului de a formula cererea modificatoare până la acest termen subzistă. Singura condiţie cerută de lege este aceea ca reclamantul sâ fi fost legal citat pentru termenul de judecată până la care ar avea dreptul să-şi modifice pretenţiile iniţiale, fiind fără relevanţă juridică faptul îndeplinirii legale sau nu a procedurii de citare cu pârâtul.
în ipoteza în care reclamantul depune la dosar cerere modificatoare cu încălcarea termenului stabilit de art. 204 alin. (1) NCPC, termen procedural imperativ, sancţiunea care intervine este decăderea acestuia din dreptul de a formula cererea, o atare sancţiune putând fi invocată din oficiu de către instanţă, cu consecinţa respingerii cererii adiţionale ca tardiv formulată.
Prin excepţie, dacă există acordul expres al tuturor părţilor litigante, sancţiunea decăderii nu va interveni, iar instanţa va trebui să procedeze la soluţionarea cererii astfel cum a fost modificată.
întrucât legea face referire la „acordul expres" al părţilor, rezultă că învoiala acestora nu poate fi dedusă pe cale de interpretare din neprezentarea lor în faţa instanţei sau din lipsa unui răspuns al părţilor în acest sens, în ipoteza în care au fost citate cu menţiunea de a-şi preciza poziţia procesuală. Ca atare, o învoire tacită nu este de natură să conducă la înlăturarea sancţiunii decăderii.
Apreciem că în situaţia formulării unei cereri modificatoare după primul termen de judecată la care reclamantul a fost legal citat, dacă la termen nu sunt prezente toate părţile iniţiale, instanţa va amâna cauza, comunicând părţilor cererea, cu menţiunea de a-şi preciza poziţia procesuală în sensul exprimării sau nu a acordului vizând modificarea pretenţiilor peste termenul legal.
De asemenea, considerăm că în ipoteza în care modificarea vizează persoana pârâtului, partea care trebuie să-şi dea acordul cu privire la modificarea cererii este pârâtul iniţial, iar nu cel chemat în judecată prin cererea adiţională, care nu se poate opune chemării sale în judecată, procesul începând din perspectiva sa din momentul introducerii cererii modificatoare.
în situaţia în care în litigiu au fost formulate şi cereri de intervenţie, încuviinţate în principiu, pentru modificarea cererii de chemare în judecată este necesar şi acordul expres al intervenienţilor, aceştia fiind incluşi în categoria părţilor litigante, iar legea solicitând acordul expres al tuturor părţilor, iar nu numai pe cel al pârâtului.
Dacă toate părţile sunt prezente în şedinţă, instanţa le va solicita acordul cu privire la modificarea pretenţiilor reclamantului peste termenul legal. în măsura în care acest acord este obţinut sau dacă cererea a fost modificată în termen, instanţa le va înmâna cererea şi va dispune amânarea cauzei în vederea formulării de câtre pârât a întâmpinării, în termen de cel puţin 10 zile înaintea termenului de judecată următor, sub sancţiunea decăderii acestuia din dreptul de mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel, în raport de cererea astfel cum a fost modificată. Amânarea cauzei nu se va dispune în ipoteza în care părţile prezente nu solicită acest lucru, invocând faptul că nu vor depune întâmpinare.
De asemenea, în măsura în care cererea adiţională a fost depusă de reclamant anterior acordării primului termen de judecată şi a fost comunicată legal pârâtului, acesta nu mai este în măsură să solicite la primul termen de judecată amânarea cauzei pentru a formula întâmpinare la cererea adiţională.
întâmpinarea formulată de către pârât la cererea modificatoare nu se comunică reclamantului, fiind o excepţie de la regula comunicării actelor de procedură, acesta urmând să o consulte la dosar, fără a avea posibilitatea să solicite amânarea cauzei pentru a lua cunoştinţă de aceasta.
3. Cererea adiţională reglementată de art. 204 alin. (2) NCPC. Cererea adiţională în discuţie are obiectul specificat în mod limitativ de art. 204 alin. (2) pct. 1-4 NCPC, orice altă modificare a pretenţiilor care nu se include în această sferă delimitată legal reprezentând o cerere adiţională supusă regimului juridic statuat de alin. (1) şi (3) ale art. 204 NCPC.
Pentru întocmirea cererii adiţionale menţionate nu este necesară forma scrisă, fiind suficiente pentru învestirea instanţei declaraţiile verbale ale reclamantului consemnate de grefier în încheierea de şedinţă, acest caz constituind una dintre excepţiile la care face referire art. 148 alin. (4) NCPC. Pentru evitarea riscului unor consemnări eronate, ar fi însă preferabil ca justiţiabilii să formuleze în scris şi această cerere, nerespectarea formei scrise neavând însă vreo consecinţă juridică.
Cererea precizatoare poate fi formulată oricând până la momentul închiderii dezbaterilor, iar depunerea sa nu atrage amânarea judecării cauzei. în cazul formulării acesteia în şedinţă publică, instanţa va lua act prin încheiere de pretenţiile astfel precizate.
Pot reprezenta erori materiale în cuprinsul cererii greşita redactare a numelui unei persoane, contradicţii vădite existente între pretenţia propriu-zisă solicitată şi considerentele cererii (spre exemplu, se pretinde revendicarea unui anumit imobil, iarîn dezvoltarea motivării cererii se face referire la un alt imobil), indicarea într-un cuantum diferit a sumei cerute în părţi distincte ale cererii etc.
Mărirea sau micşorarea cuantumului obiectului cererii presupune cu necesitate o cerere patrimonială, al cărei obiect poate fi exprimat pecuniar. Nu excludem posibilitatea de a valora cerere precizatoare şi mărirea suprafeţei de teren revendicate, dacă în urma expertizei tehnice de specialitate efectuate în cauză ar rezulta o suprafaţa mai mare a terenului revendicat (de pildă, 360 m.p. în loc de 340 m.p.), însă cu condiţia ca obiectul cererii adiţionale să se limiteze la acelaşi teren ce figurează în cererea principală, dar care a fost incorect apreciat din punctul de vedere al suprafeţei de către reclamant la introducerea acesteia. în măsura în care însă limitele obiectului specificate în cererea principală sunt depăşite prin cererea adiţională, aceasta va urma regimul prevăzut de art. 204 alin. (1) şi (3) NCPC, iar nu pe cel vizat de art. 204 alin. (2) pct. 2 NCPC.
De asemenea, şi în situaţia în care cererea este una în pretenţii, majorarea cuantumului obiectului său nu poate opera cu schimbarea însăşi a acestuia. Spre exemplu, dacă prin cererea de chemare în judecată iniţial formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale pentru fapta acestuia de ocupare fără drept a imobilului său, majorarea cuantumului pretenţiilor la suma de 20.000 lei, prin includerea şi a daunelor morale cauzate de violenţele exercitate de pârât asupra reclamantului, nu constituie o precizare a cererii iniţiale, ci o modificare sub aspectul obiectului şi a cauzei acţiunii.
Punctul 3 al alin. (2) de la art. 204 NCPC vizează ipoteza în care acţiunea are ca obiect, spre exemplu, revendicarea unui bun mobil sau imobil, iar, în timpul procesului, acesta piere sau este pierdut, după caz, motiv pentru care, nemaifiind posibilă restituirea sa în natură, reclamantul îşi precizează obiectul cererii în sensul obligării pârâtului la plata contravalorii bunului. Nu este inclusă în această dispoziţie ipoteza în care reclamantul solicită revendicarea imobilului preluat abuziv de către stat, iar, ulterior, în cursul judecăţii, îşi schimbă obiectul cererii în pretenţii vizând obligarea pârâtului la plata despăgubirilor echivalente cu valoarea de circulaţie a bunului, întrucât în situaţia prezentată starea bunului nu s-a modificat în cursul procesului.
Cea de-a patra ipoteză de precizare a obiectului cererii vizează situaţia în care reclamantul înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizare sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. Spre exemplu, dacă rezoluţiunea unui contract a operat de drept, iar iniţial cererea este formulată sub forma unei rezoluţiuni judiciare, reclamantul are posibilitatea să-şi precizeze ulterior acţiunea în sensul constatării de către instanţă a rezoluţiunii, iar nu în cel al declarării acestei sancţiuni.
Daca printr-o cerere modificatoare unde s-au redus pretentiile din cererea introductiva, si s-au admis, DAR ulterior printr-o Cerere precizatoare s-a cerut indreptarea erorii materiale prin raportare la nr de zile penalitati, deoarece in cererea modificatoare desi s-a mentionat in scris corect articolul din contract privind data de la care curg penalitatile, ce este situata ulterior emiterii facturii , s-a scris gresit in tabelul de calcul penalitati, respectiv prin mentionarea unei alte clauze si calcularea la o alta data situata anterior emiterii facturii, si a
Citește mai mult
obligatiei de plata a comisionului.Intrebare. Va rog respectuos care este opinia dvs.
Poate fi considerata o eroare materiala ce se poate indrepta prin cererea precizatoare?
Respectiv : Daca s-au mentionat clauzele conf contract la explicatii debit principal si penalitati de intarziere dar in tabelul de calcul am scris alta mentiune decat cea citata si am calculat gresit, pot sa o indrept prin cererea precizatoare?
Va multumesc.
Elia.
Citește mai mult
avand in vedere faptul ca aceasta intervine ulterior declansarii procesului si cererii introductive ? P.S.: FELICITARI PENTRU INTERPRETAREA ARTICOLELOR!