Art. 571 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea de arbitrare Sesizarea tribunalului arbitral

Art. 571

Cererea de arbitrare

(1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisă, care va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă sunt cunoscute de reclamant. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în litigiu, când este cazul anexându-se dovada calităţii;

c) menţionarea convenţiei arbitrale, anexându-se copie de pe contractul în care este inserată, iar dacă a fost consemnată într-un înscris separat ori s-a încheiat un compromis, copie de pe acesta;

d) obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;

e) motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază cererea;

f) numele, prenumele şi domiciliul membrilor tribunalului arbitral;

g) semnătura părţii.

(2) Cererea se poate face printr-un proces-verbal încheiat în faţa tribunalului arbitral şi semnat de părţi sau numai de reclamant, precum şi de arbitri.

Comentarii despre Art. 571 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea de arbitrare Sesizarea tribunalului arbitral

Mary Hailean 20.07.2014

Tribunalul arbitrai este constituit odată cu numirea arbitrilor. Distinct de acest moment este cel al sesizării sale, care are loc prin cererea de arbitrare, formulată de reclamant.

Cuprinsul cererii este reglementat de art. 571 alin. (1) şi este similar cererii de chemare în judecata (art. 194 NCPC). Ceea ce o distinge sunt menţiunile specifice arbitrajului, respectiv convenţia arbitrală şi detaliile legate de arbitri (nume, prenume, domiciliu).

Faţă de reglementarea anterioară, reclamantul îşi va stabili un domiciliu procesual în România, obligaţie fără caracter imperativ.

Cererea de arbitrare

Citește mai mult

se formulează de reclamant în scris. în aceeaşi măsură, cererea poate fi formulată şi direct în faţa tribunalului arbitrai, fiind consemnată într-un proces-verbal care va cuprinde toate menţiunile unei cereri de arbitrare. Particularitatea constă în faptul că este semnat de părţi sau doar de reclamant, alături de arbitri.

Reclamantul îşi poate modifica cererea, în condiţiile art. 204 NCPC, care se aplică în mod corespunzător.

în cazul cererii incomplete, suntem de părere că nulitatea nu poate interveni în mod automat pentru lipsa numelui şi a prenumelui sau, după caz, a denumirii, precum şi pentru obiectul cererii, în condiţiile în care părţile şi arbitrii au luat la cunoştinţă despre aceste elemente prin comunicările anterioare efectuate.

Nu în ultimul rând, potrivit art. 2537 pct. 2 Noul Cod Civil, introducerea cererii de arbitrare întrerupe prescripţia extinctivâ.

Răspunde