Art. 603 Noul Cod de Procedură Civilă Hotărârea arbitrală Hotărârea arbitrală

Art. 603

Hotărârea arbitrală

(1) Hotărârea arbitrală se redactează în scris şi trebuie să cuprindă:

a) componenţa nominală a tribunalului arbitral, locul şi data pronunţării hotărârii;

b) numele şi prenumele părţilor, domiciliul ori reşedinţa lor sau, după caz, denumirea şi sediul, numele şi prenumele reprezentanţilor părţilor, precum şi ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

c) menţionarea convenţiei arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj;

d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale părţilor;

e) motivele de fapt şi de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care, sub acest aspect, întemeiază soluţia;

f) dispozitivul;

g) semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 602 alin. (3), şi, dacă este cazul, semnătura asistentului arbitral.

(2) Arbitrul care a avut o altă părere va redacta şi va semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. Această regulă se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care există opinie concurentă.

(3) În cazul în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se va prezenta instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial. După verificarea de către instanţa judecătorească ori de către notarul public a respectării condiţiilor şi după îndeplinirea procedurilor impuse de lege şi achitarea de către părţi a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, se va proceda la înregistrarea în cartea funciară şi se va realiza transferul de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil în cauză.

Legea 206/2012 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru completarea unor acte normative conexe din 9 noiembrie 2012, Monitorul Oficial 762/2012;

Comentarii despre Art. 603 Noul Cod de Procedură Civilă Hotărârea arbitrală Hotărârea arbitrală

Mary Hailean 20.07.2014

Punct culminant al procesului, hotărârea arbitrală reprezintă actul prin care tribunalul arbitral tranşează litigiul dintre părţi. Fără a insista, ne alăturăm opiniei potrivit căreia hotărârea arbitrală are o natura jurisdicţionalâ. Faptul că arbitrajul izvorăşte din convenţia părţilor nu determină perpetuarea influenţei părţilor asupra arbitrilor în hotărârea pe care aceştia o iau. Altfel, nu s-ar mai vedea rostul numirii unor arbitri independenţi, dacă părţile puteau decide ele singure asupra litigiului.

Tribunalul va admite sau respinge cererea principală, în tot sau în parte, procedând în

Citește mai mult

mod corespunzător şi cu privire la cererea reconvenţională.

Din redactarea art. 603 alin. (1) rezultă că hotărârea arbitrală are o structura identica cu cea a hotărârii judecătoreşti, respectiv o parte introductivă, considerentele şi dispozitivul.

Hotărârea arbitrală poate sâ îmbrace numai forma scrisâ, cerinţă de la care nu se poate deroga. Redactarea ei poate fi încredinţată unuia dintre arbitri sau unui terţ, specialist în domeniul arbitrajului.

Din cuprinsul hotărârii evidenţiem faptul că ea trebuie să menţioneze convenţia arbitrală. De asemenea, hotărârea se va motiva şi în cazul în care soluţionarea arbitrajului a avut loc în echitate. Nu mai puţin, părţile pot conveni ca hotărârea să nu fie motivată.

Alin. (3) al art. 603 a fost introdus prin art. III din Legea nr. 206/2012. Potrivit art. IV din Legea nr. 206/2012, dispoziţiile art. III intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Arbitrajul englez cunoaşte şi forma orală a hotărârii arbitrale.

Hotărârea va cuprinde semnăturile tuturor arbitrilor şi a asistentului arbitral, cu excepţia celor care au avut o opinie separată sau concurentă, care trebuie să o redacteze şi să o semneze, arătând, totodată, considerentele pe care se sprijină. în ciuda lipsei unei dispoziţii exprese, credem că lipsa semnăturii unor arbitri poate fi suplinită de supraarbitru, pentru motive întemeiate.

Ultimul alineat priveşte situaţia în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu legot de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil. în vederea înregistrării în cartea funciară, respectiv realizarea transferului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil în acest caz, hotărârea arbitrală este supusă unei formalităţi, respectiv prezentarea acesteia în faţa instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial. Aceasta ne conduce la concluzia că, sub aspect probator, hotărârea arbitrală nu mai este un act autentic, devenind un simplu înscris sub semnătură privată.

Trebuie adăugat faptul că şi în procesul arbitral poate interveni tranzacţia părţilor, caz în care părţile pot solicita tribunalului arbitral să se dea o hotărâre care să o consfinţească.

Având în vedere faptul că actele de dispoziţie ale părţilor (renunţarea, recunoaşterea pretenţiilor) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în procedura arbitrală, în doctrină s-a afirmat că, dată fiind natura arbitrajului, tribunalul arbitral este obligat să pronunţe o hotărâre contradictorie. De aceea, în cazul unor asemenea acte de dispoziţie, hotărârea va interveni doar în urma unor cercetări întreprinse de tribunalul arbitral, iar nu în mod automat.

Nu mai puţin, procesul arbitral poate înceta şi înaintea pronunţării hotărârii pe fond, ca urmare a admiterii unor cereri sau excepţii, prin învoiala părţilor, datorită nereluării procedurii suspendate etc.

Răspunde