Art. 688 Noul Cod de Procedură Civilă Continuarea executării contra moştenitorilor Executarea împotriva moştenitorilor Efectuarea executării silite

1. Scopul reglementării. Principiul legalităţii executării silite impune, printre altele, respectarea drepturilor părţilor, ceea ce face necesară reglementarea distinctă şi detaliată a situaţiilor în care, înainte de începerea executării silite ori pe parcursul acestei, a decedat debitorul, mai ales că unele proceduri execuţionale au caracter necontencios şi nu presupun obligativitatea încunoştinţării ori participării debitorului.

Secţiunea a 3-a, intitulată „Executarea împotriva moştenitorilor", stabileşte procedurile care trebuie urmate de către creditor sau executor în ipoteza decesului

Citește mai mult

debitorului. Evenimentul decesului constituie, în funcţie de momentul la care intervine, impediment la începerea executării silite ori, după caz, la continuarea acesteia. Impedimentul reprezentat de decesul debitorului are, în ambele cazuri, efect dilotoriu asupra executării, dar poate dobândi efect dirimant în cazul conduitei nediligente a creditorului.

Denumirea secţiunii analizate şi conţinutul normelor pe care le cuprinde circumscriu domeniul de aplicare al dispoziţiilor art. 686-688 la executările silite în care debitorul este persoană fizică, deoarece doarîntr-o astfel de ipoteză se poate vorbi despre „deces" şi „moştenitori". Calitatea creditorului de persoană fizică sau juridică ori felul titlului executoriu sunt irelevante din perspectiva instituţiei analizate.

2. Decesul debitorului anterior începerii executării. Dacă decesul debitorului a intervenit după momentul la care titlul constatator al obligaţiei a dobândit caracter executoriu, dar înainte de sesizarea executorului judecătoresc, pornirea executării silite este prohibită.

Creditorul va putea începe executarea silita în urmâtoarele situaţii:

a) succesiunea a fost acceptata de către cei chemaţi la moştenire; întrucât art. 686 alin. (1) nu distinge după felul acceptării, aceasta poate fi expresă sau tacită, cu condiţia rezultată din alin. (2) de a fi constatată prin emiterea unui certificat de calitate de către notarul public;

b) a fost numit un curator al succesiunii. Potrivit art. 1136 Noul Cod Civil, cât timp moştenirea nu a fost acceptă sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului eventual; executarea silită va fi îndreptată de către creditorîmpotriva curatorului special;

c) a fost numit un curator special pentru executare. Aceasta are loc:

- când moştenitorul sau unul dintre moştenitori este o persoană fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile şi nu are reprezentant ori ocrotitor legal sau

- când nu există nici moştenitor acceptant, nici curator special.

Curatorul special pentru executare se numeşte de către instanţa de executare la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc. Determinarea instanţei de executare este dificilă, întrucât debitorul a decedat înainte de începerea executării, ceea ce înseamnă că executorul nu a fost sesizat. Curatorul special numit de către instanţă va reprezenta moştenitorul lipsit de capacitate de exerciţiu până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii, sau, după caz, va reprezenta moştenirea până când va fi numit curatorul succesiunii.

Dacă moştenirea nu a fost dezbătută sau acceptată, creditorul sau executorul poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop. întocmirea inventarului succesiunii nu presupune intervenţia instanţei. Alineatul (3) al art. 686 nu prevede care sunt efectele realizării inventarului din punctul de vedere al creditorului urmăritor. Articolul 104 din Legea nr. 36/1995, republicată, prevede că „(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condiţiile prevăzute de lege. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere ţine loc şi de cerere de deschidere a acestei proceduri. (2) Inventarul poate fi făcut şi de către o altă persoană desemnată de notarul publicîn baza unei împuterniciri date în acest sens. (3) în situaţia în care bunurile moştenirii se află în circumscripţii judecătoreşti diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.

(4) Cererea de inventariere poate fi făcută de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii defunctului sau ai moştenitorilor ori de altă persoană care justifică un interes. (5) La întocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, după caz, executorul testamentar, creditorii şi 2 martori. în cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii. (6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunţa succesibilii despre efectuarea inventarului. (7) în cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-verbal în care va face menţiune despre opunere şi va indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanţei competente să dispună efectuarea inventarului. (8) în cazul în care instanţa a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să mai ţină seama de vreo opoziţie, iar în procesul-verbal de inventariere va menţiona că inventarierea se face în baza hotărârii judecătoreşti".

în lipsa unor dispoziţii legale sau testamentare contrare, moştenitorii răspund solidar pentru datoriile defunctului. Dacă nu au indicat un domiciliu pentru citare sau dacă nu au desemnat un reprezentant, moştenitorii vor fi citaţi printr-o înştiinţare colectivă, fâcutâ la locul deschiderii moştenirii, pe numele acesteia. Interpretând per a contrario dispoziţiile art. 687 alin. (2) teza ultimă, se ajunge la concluzia că moştenitorul unic va trebui citat la propriul domiciliu sau la domiciliul pe care l-a indicat, sub sancţiunea nulităţii, conform art. 175 alin. (1) NCPC.

în cazul minorilor sau interzişilor judecătoreşti legea stabileşte un termen limită de o lună, care curge de la data decesului debitorului, respectiv de la data punerii sub interdicţie, în cadrul căruia trebuie numiţi reprezentanţii sau ocrotitorii legali. După expirarea acestui termen, creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanţei de executare numirea unui curator special, conform art. 58 NCPC, care îşi va îndeplini atribuţiile până la numirea reprezentantului sau ocrotitorului legal.

3. Decesul debitorului ulterior începerii executării. Dacă decesul debitorului a survenit după începerea executării silite, intervine suspendarea executării silite, care operează de drept.

Continuarea executării contra moştenitorilor poate avea loc doar după trecerea a 10 zile de la data când aceştia au fost încunoştinţaţi despre continuarea executării silite conform procedurii arătate în art. 687 alin. (2).

Executarea silita va privi doar bunurile debitorului decedat - care formează patrimoniul succesoral - nu şi celelalte bunuri aflate în patrimoniul moştenitorilor acceptanţi.

întrucât ultima teză a art. 688 prevede aplicarea corespunzătoare a întregului art. 687, continuarea executării se va putea face, în lipsă de moştenitori acceptanţi, împotriva curatorului succesiuni, iar, în lipsa acestuia, împotriva curatorului special pentru executare. Considerăm că în cazul curatorilor termenul de 10 zile curge de la data încunoştinţării lor.

Eventuala vacantare viitoare a succesiunii nu împiedică aplicarea dispoziţiilor arătate anterior (chiar dacă art. 1137 Noul Cod Civil instituie un termen de 1 an şi 6 luni de la data deschiderii succesiunii), deoarece numirea curatorului succesiunii de către notarul public competent (eventual la solicitarea camerei notarilor publici sesizate, în prealabil, de către creditor) sau numirea curatorului special pentru executare de către instanţa de executare sunt proceduri pe deplin realizabile într-o astfel de ipoteză.

4. Sancţiune. Actele de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor art. 686-688 sunt lovite de nulitate necondiţionata de existenţa unei vătămări, deoarece interdicţia de a porni executarea, respectiv suspendarea executării începute, în cazul decesului debitorului, sunt cerinţe legale extrinseci actelor de executare.

Nulitatea afectează însăşi executarea silită, dacă aceasta a fost pornită împotriva debitorului decedat.