Art. 691 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura Intervenţia altor creditori Efectuarea executării silite
Comentarii |
|
Efectuarea executării silite
SECŢIUNEA a 4-a
Intervenţia altor creditori
Art. 691
Procedura
(1) Cererea de intervenţie trebuie să fie făcută cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 663, indicându-se în mod expres dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, precum şi dacă este garantată sau negarantată, în tot ori în parte, privilegiată sau chirografară, după caz. În cazul în care creditorul a cerut sau a obţinut luarea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului, se va face menţiune şi despre acest lucru, indicându-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor măsuri.
(2) Cererea se depune la executorul judecătoresc, împreună cu copii certificate de pe documentele justificative, precum şi de pe procesul-verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii, dacă este cazul. În situaţia în care se reclamă creanţe băneşti rezultate din înscrierile contabile făcute în registre ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, cererea va fi însoţită, sub sancţiunea inadmisibilităţii, de un extras de pe înscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public.
(3) După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanţei de executare competente, împreună cu toate documentele justificative, dispoziţiile art. 664 şi 665 aplicându-se în mod corespunzător. Până la soluţionarea cererii de intervenţie, instanţa poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanţa poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 718 alin. (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Instanţa soluţionează cererea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, dispoziţiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzător. Dacă creditorii care au formulat cerere de intervenţie nu au titlu executoriu, instanţa va convoca în camera de consiliu, de urgenţă şi în termen scurt, debitorul şi creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoaşterea de către debitor a creanţelor, dispunând totodată comunicarea către debitor a copiilor de pe cererile de intervenţie şi de pe documentele justificative.
(5) La termenul fixat de instanţă, debitorul trebuie să declare dacă înţelege să recunoască, în tot sau în parte, creanţele pentru care a avut loc intervenţia. Dacă debitorul nu se înfăţişează, se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererile de intervenţie.
(6) Dacă debitorul contestă, în tot sau în parte, creanţele reclamate, creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au dreptul să solicite instanţei, cu plata prealabilă a cauţiunii prevăzute la art. 718 alin. (2), să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea prevăzută la alin. (4), aceştia vor face dovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu. Până la expirarea acestui termen, eliberarea sau, după caz, distribuirea acestor sume, dacă este cazul, se suspendă de drept, iar după împlinirea termenului instanţa va decide asupra suspendării, în condiţiile alin. (3), până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. În acest din urmă caz, aceste sume vor fi consemnate până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepţia situaţiei în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util.
← Art. 690 Noul Cod de Procedură Civilă Termenul de intervenţie... | Art. 692 Noul Cod de Procedură Civilă Înştiinţarea... → |
---|
Citește mai mult
măsurile asigurătorii „obţinute" au efecte juridice.Cererea de intervenţie se depune la executorul judecătoresc. La cerere se ataşează, în copie, documentele justificative ale creanţei şi procesul-verbal de constatare a măsurii asigurătorii, dacă este cazul.
Creditorii chirografari prevăzuţi la art. 689 pct. 4 NCPC vor ataşa la cererea de intervenţie un extras de pe înscrierile contabile făcute în registrele care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public, sub sancţiunea inadmisibilităţii cererii de intervenţie. Apreciem că precizarea expresă a sancţiunii inadmisibilităţii în cazul nedepunerii copiilor legalizate ale înscrierilor din registre dă dreptul executorului judecătoresc să pronunţe o încheiere de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie, în condiţiile art. 664 NCPC, care sunt aplicabile potrivit alin. (3) al articolului analizat. în schimb, executorul va înainta cererea de intervenţie instanţei de executare, neputând da încheiere de respingere pe motiv că nu sunt depuse, în copie, celelalte documente justificative sau procesul-verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii.
2. Soluţionarea cererii. Procedura de soluţionare a cererilor de intervenţie este prevăzută în alin. (3)-(6) ale art. 691, în completarea cărora se aplică, dacă este cazul, dispoziţiile art. 665 relative la încuviinţarea executării silite de către instanţă.
Cererea de intervenţie se soluţionează în comero de consiliu, fără citoreo porţilor, de către instanţa de executare competentă pentru executarea silită în care se intervine.
La cererea creditorului, instanţa poate dispune suspendarea eliberării sau distribuirii sumelor obţinute din valorificarea bunurilor debitorului până la soluţionarea cererii de intervenţie, în limita creanţei afirmate de către intervenient. Dispoziţiile art. 718 alin. (7) şi (8) relative la cauţiune şi regimul juridic al încheierii pronunţate se aplică în mod corespunzător.
Când se formulează cerere de intervenţie de către un creditor care nu are titlu executoriu, conform art. 689 alin. (2) pct. 2-4 NCPC, instanţa va cita respectivii creditori şi debitorul, care va declara dacă recunoaşte, în tot sau în parte, creanţele pentru care a avut loc intervenţia.
Creditorii ale căror creanţe sunt contestate de către debitor, în tot sau în parte, au dreptul să solicite instanţei, cu plata prealabilă a cauţiunii prevăzute la art. 718 alin. (2), să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea prevăzută la alin. (4), aceştia vor face dovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu.
O astfel de cerere suspenda de drept, până la expirarea termenului, eliberarea sau distribuirea sumelor. După împlinirea termenului de 5 zile, instanţa va putea decide asupra suspendării, în condiţiile alin. (3) al articolului analizat, până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. în acest din urmă caz, sumele vor fi consemnate până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepţia situaţiei în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util. Dacă sumele obţinute din valorificarea bunurilor sunt, în totalitate, distribuite creditorilor care aveau creanţe cu un rang util, nu se mai pune problema suspendării de către instanţă a eliberării acestora.
Considerăm că procedura stabilită pentru ipoteza creditorilor care nu au titlu executoriu şi ale căror creanţe sunt contestate de către debitor poate duce la tergiversarea executării silite, în dauna creditorului urmăritor sau a altor creditori care au titluri executorii.
în aceeaşi ordine de idei, trebuie observat că în teza ultimă a alin. (5) legiuitorul a făcut o aplicare a principiului de drept consacrat în adagiul latin qui tacit consentire vide-tur (tăcerea valorează acceptare). Astfel, dacă debitorul citat nu se prezintă în instanţă, se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererea de intervenţie. Aplicarea prezumţiei legale relative de recunoaştere dă dreptul creditorilor să participe la distribuirea sumelor fără a avea titlu executoriu. Debitorul va putea răsturna prezumţia în cadrul procesului pe fondul creanţei, situaţie în care se va pune problema întoarcerii executării.