Art. 689 Noul Cod de Procedură Civilă Dreptul de intervenţie Intervenţia altor creditori Efectuarea executării silite

Art. 689

Dreptul de intervenţie

(1) Orice creditor poate interveni în cursul executării silite pornite de un alt creditor, însă numai în condiţiile şi limitele prevăzute la alin. (2).

(2) Pot interveni în executarea silită:

1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;

2. creditorii care au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia;

3. creditorii care au un drept real de garanţie sau, după caz, un drept de preferinţă asupra bunului urmărit, conservat în condiţiile prevăzute de lege;

4. creditorii chirografari titulari ai unor creanţe băneşti rezultate din înscrisuri cu dată certă ori din registre ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Comentarii despre Art. 689 Noul Cod de Procedură Civilă Dreptul de intervenţie Intervenţia altor creditori Efectuarea executării silite

Mary Hailean 20.07.2014

1. Dreptul de intervenţie. Articolul 643 NCPC îi enumeră printre participanţii la executarea silită pe creditorii intervenienţi. în art. 648 se arată că orice creditor al debitorului poate, în condiţiile art. 689 şi urm., să intervină în procedura de executare silită aflată în curs, până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispoziţiilor art. 863 şi urm.

Dreptul de intervenţie al creditorului

Citește mai mult

intervenient presupune existenţa unei executări silite pornite de un alt creditor.

Din întreaga reglementare a instituţiei intervenţiei rezultă că aceasta îşi găseşte aplicarea doar în executările silite în care sunt urmărite bunurile debitorului. în executarea silită a unor obligaţii de a face, de exemplu, nu este admisibilă formularea unei cereri de intervenţie de către alţi creditori ai aceluiaşi debitor.

Condiţiile şi limitele în care poate fi exercitat dreptul de intervenţie sunt stabilite în alineatul (2) al art. 689.

2. Categorii de creditori intervenienţi. a) Prima categorie de creditori care pot interveni în cursul unei executări silite sunt cei care au un titlu executoriu contra debitorului.

Cerinţa caracterului executoriu al titlului trebuie să fie îndeplinită la momentul formulării cererii de intervenţie, nu la momentul începerii executării silite în cursul căreia se doreşte intervenţia. Această categorie de creditori are la îndemână posibilitatea formulării unei cereri proprii de executare silită.

b) A doua categorie de creditori sunt cei care au luat masuri asigurâtorii asupra bunurilor debitorului executat silit.

Sunt avuţi în vedere doar creditorii care au instituit efectiv măsurile asigurătorii, şi nu creditorii care au formulat cereri de înfiinţare a unor astfel de măsuri. Măsurile asigurătorii pot fi sechestrul asigurător (art. 951-968 NCPC) şi sechestrul judiciar (art. 971-976 NCPC).

Cerinţa ca măsurile asigurătorii să privească bunurile debitorului exclude creditorii care au înfiinţat poprirea asigurătorie.

c) A treia categorie de creditori sunt cei care au un drept real de garanţie sau, dupâ caz, un drept de preferinţă asupra bunului urmărit, conservat în condiţiile prevăzute de lege.

Drepturile reale de garanţie sunt dreptul de ipotecă, dreptul de gaj sau dreptul de retenţie, iar drepturile de preferinţă sunt privilegiile speciale. Privilegiul general al creditorilor chirografari poartă asupra întregului patrimoniu, şi nu asupra unui bun anume, astfel că nu se încadrează în dispoziţiile art. 689 alin. (2) pct. 3.

Cerinţa ca drepturile arătate să poarte asupra bunului urmărit (mobil sau imobil) impune condiţia ca executarea silită în care se intervine să fie una mobiliară sau imobiliară, directă ori indirectă. Regulile de conservare a dreptului real sau a dreptului de preferinţă sunt prevăzute în Codul civil.

d) în fine, a patra categorie de creditori sunt creditorii chirografari care au o creanţă bănească, constatată printr-un înscris sub semnătură privată, cu dată certă în sensul art. 278 NCPC sau rezultată din registrele profesioniştilor legal ţinute (art. 280 NCPC).

Naşterea dreptului de creanţă şi îndeplinirea condiţiilor menţionate anterior trebuie realizate până cel mai târziu la depunerea cererii de intervenţie.

Creanţa creditorului chirografar trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă. Articolul 662 alin. (5) NCPC stabileşte două excepţii de la cerinţa exigibilităţii creanţei şi prevede că, deşi nu pot fi puse în executare, creanţele cu termen şi cele condiţionale pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.

Răspunde