Art. 713 Noul Cod de Procedură Civilă Instanţa competentă Contestaţia la executare
| Comentarii |
|
Contestaţia la executare
Art. 713
Instanţa competentă
(1) Contestaţia se introduce la instanţa de executare.
(2) În cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul. În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.
(3) Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.
| ← Art. 712 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţii de... | Art. 714 Noul Cod de Procedură Civilă Termene Contestaţia la... → |
|---|
Alineatul (2) al art. 713 reglementează cazuri de competenţă alternativă, când alegerea uneia dintre instanţele deopotrivă competente aparţine contestatorului, potrivit regulii înscrise în art. 116 NCPC.
Contestaţia la executare poate fi introdusă şi la altă instanţă decât instanţa de executare în trei situaţii, şi anume:
a) în cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripţia altei curţi de apel decât
Citește mai mult
cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul. Incidenţa acestei dispoziţii nu este influenţată de titularul contestaţiei la executare sau de domiciliul creditorului ori al terţului poprit. Dacă domiciliul sau sediul debitorului se află doar în raza teritorială a altui tribunal, contestaţia la executare nu se poate introduce decât la instanţa de executare. Nu este caz de competenţă alternativă atunci când debitorul are domiciliul sau sediul în afara ţării;b) în cazul urmăririi silite a imobilelor sau al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât
cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului. Dacă imobilul este situat în raza teritorială a altei judecătorii, dar în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, nu există competenţă alternativă;
c) în cozul predării silite a bunurilor imobile sau, altfel spus, în cazul executării silite directe imobiliare, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.
Competenţa teritorială este alternativă între instanţa de executare şi una dintre judecătoriile arătate expres ca fiind deopotrivă competente pentru fiecare situaţie. întrucât alin. (2) vorbeşte expres de judecătorii, pe când alin. (1) vorbeşte de instanţa de executare, care, după cum s-a arătat, poate fi şi tribunalul, apreciem că art. 713 reglementează un caz singular în care competenţa teritoriala este alternativa între un tribunal şi o judecătorie^.
2. Contestaţia la titlu. Instanţa de executare nu este competentă să soluţioneze contestaţiile privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu atunci când acesta este reprezentat de o hotărâre judecătorească, o hotărâre arbitrală sau o hotărâre a altui organ de jurisdicţie.
în cazul altor titluri executorii decât cele arătate anterior, instanţa de executare este competentă să soluţioneze inclusiv contestaţiile la titlu.
Având în vedere raţiunea care a determinat stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiilor la titlu în favoarea instanţelor care au pronunţat titlul, şi anume că cea mai bună lămurire sau clarificare provine de la emitent, considerăm că alin. (3) al art. 713 are în vedere atât instanţele judecătoreşti, cât şi instanţele arbitrale, atunci când se referă la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.
Contestaţia la titlu va fi soluţionată de instanţa care a pronunţat hotărârea, aceasta putând fi atât o judecătorie, cât şi un tribunal, curte de apel sau înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă titlul executoriu este pronunţat într-o materie în care există secţii sau complete specializate, contestaţia la titlu se va soluţiona cu respectarea specializării secţiei sau completului.
în cadrul contestaţiei la titlu se contestă titlul executoriu, dar nu din perspectiva validităţii, ci din perspectiva înţelesului, întinderii şi aplicării sale. Pe calea contestaţiei la titlu nu se poate modifica sau anula hotărârea pusă în executare, deoarece nu ne aflăm în prezenţa unei căi de atac de reformare sau de retractare a hotărârii care constituie titlu executoriu.
Dacă unele motive de contestaţie vizează lămurirea titlului executoriu, iar altele vizează actele de executare efectuate, instanţa de executare va disjunge capetele de cerere subsumate contestaţiei la titlu şi va declina competenţa soluţionării acestora în favoarea instanţei care a pronunţat titlul executoriu.