Art. 776 Noul Cod de Procedură Civilă Inadmisibilitatea desfiinţării vânzării. Excepţii Procedura urmăririi mobiliare Urmărirea mobiliară
Comentarii |
|
Urmărirea mobiliară
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura urmăririi mobiliare
Art. 776
Inadmisibilitatea desfiinţării vânzării. Excepţii
(1) În cazul vânzărilor la licitaţie publică făcute în condiţiile prezentei secţiuni nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia. Asemenea cerere nu poate fi făcută decât pe cale de acţiune principală.
(2) Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiinţată dacă există temei de nulitate, potrivit dreptului comun.
← Art. 775 Noul Cod de Procedură Civilă Vicii ascunse Procedura... | Art. 777 Noul Cod de Procedură Civilă Menţinerea sau... → |
---|
Dacă se admite contestaţia la
Citește mai mult
executare exercitată de debitorul urmărit, vânzarea către adjudecatarul care a plătit preţul şi nu s-a comportat fraudulos, cu viclenie nu va fi desfiinţată. în acest caz, debitorul are dreptul la despăgubiri din partea creditorului urmăritor şi, eventual, din partea executorului judecătoresc care a vândut bunul fără respectarea cerinţelor legale ale licitaţiei.Atunci când adjudecatar este o terţă persoană, pentru a opera desfiinţarea vânzării, nu este suficientă reaua-credinţă a terţului, ci este necesar a fi probată frauda, care să constea în manopere ale adjudecatarului realizate cu intenţia prejudicierii debitorului.
Doar în situaţia în care adjudecatar este creditorul, în contul propriei sale creanţe, vânzarea poate fi desfiinţată dacă se invocă incidenţa unei cauze de nulitate, fără a mai fi necesară demonstrarea fraudei acestuia.
în jurisprudenţă s-a decis că, în cazul vânzării silite a bunurilor mobile urmărite, nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia. Din împrejurarea că terţul adjudecatar a cunoscut valoarea de circulaţie a autoturismului, stabilită prin raportul de expertiză auto efectuat în cadrul executării silite, valoare mult mai mare decât preţul la care a adjudecat bunul, nu rezultă că a existat fraudă din partea acestuia, întrucât el nu se putea înscrie la licitaţia publică decât în condiţiile în care cunoştea preţul de pornire a licitaţiei, prevăzut în publicaţii şi anunţuri. Totodată, nu se poate admite că participanţii la licitaţie publică trebuie să ţină seama nu numai de propriul interes, acela de a achiziţiona bunuri la preţuri relativ mici, ci şi de obiectivul urmărit de executarea silită, respectiv acoperirea creanţei rezultate prin titlul executoriu; aceasta poate reprezenta cel mult un deziderat, dar nu constituie nicidecum fraudă din partea adjudecatarului împrejurarea că acesta a cumpărat bunul la preţul cel mai mare oferit, nefiind ţinut să acţioneze pentru protejarea intereselor creditoarei şi ale debitoarei, în detrimentul propriului interes. Conform art. 443 alin. (3) CPC 1865 (art. 768 NCPC - n.n.), dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, bunul va fi vândut la preţul cel mai mare oferit.
Tot astfel, s-a decis că în materia desfiinţării vânzării bunurilor mobile prin licitaţie publică există dispoziţii legale speciale, şi anume art. 449 CPC 1865 (art. 776 NCPC).
După cum se observă, legiuitorul a înţeles să deroge de la regulile de drept comun în materia nulităţii actelor de executare, limitând numărul motivelor de nulitate a procesului-verbal de adjudecare la unul singur, şi anume frauda adjudecatarului în cazul în care acesta este un terţ, iar nu creditorul, fiind astfel fără relevanţă, prin ea însăşi, împrejurarea că împotriva debitorului se deschisese procedura falimentului.