Art. 780 Noul Cod de Procedură Civilă Obiectul popririi Poprirea Urmărirea mobiliară
| Comentarii |
|
Urmărirea mobiliară
SECŢIUNEA a 3-a
Poprirea
Art. 780
Obiectul popririi
(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 732 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728, dacă este cazul.
(3) Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
(4) Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.
| ← Art. 779 Noul Cod de Procedură Civilă Restituirea sau predarea... | Art. 781 Noul Cod de Procedură Civilă Cererea de poprire.... → |
|---|
Citește mai mult
CEC Bank nu a blocat conturile acestei companii. De ce banca nu isi face treaba? sau de ce nu da un raspuns? Ce se poate face in acest caz ?La un contract de munca pe 4 ore cu un venit de 560 lei ce suma poate fi oprita ???
Multumesc
Se poate face proprire pe diurna unui angajat în condițiile unei executări silite
Citește mai mult
persoanei executate silit -, în scopul achitării directe a creanţei poprite către creditor.Poprirea prezintă multe avantaje faţă de celelalte forme de realizare a creanţelor, riscurile fiind mai reduse decât în cazul altor forme de executare silită. Această formă de executare este deosebit de utilizată ori de câte ori este posibil, deoarece, pe de o parte, este cu mult mai rapidă decât ale modalităţi de executare, iar, pe de altă parte, cel care plăteşte este întotdeauna terţul poprit, nefiind posibilă sustragerea debitorului de la executare. Astfel, când este identificat un terţ solvabil, debitor al urmăritului, valorificarea creanţei creditorului este - de regulă - certă şi posibilă, iar eventualul debitor de rea-credinţă nu se poate opune executării, plata urmând a fi efectuată de debitorul său direct în mâna creditorului urmăritor. întrucât poprirea trebuie să se realizeze prin intermediul unei proceduri suple şi rapide în vederea recuperării creditului, legiuitorul a asigurat celeritatea executării prestaţiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu tocmai prin normele care reglementează această procedură.
Fundamentul popririi constă nu numai în dreptul de gaj al creditorilor asupra patrimoniului debitorului (ca pentru celelalte forme de executare silită indirectă), ci şi în mijlocul procedural pus la îndemâna creditorilor de către art. 1560 Noul Cod Civil, aşa-numita acţiune oblica, ipostază din care am putea aprecia că poprirea ar presupune două etape (abstracte): prima ar consta în aducerea creanţei din patrimoniul terţului poprit în patrimoniul debitorului poprit, iar a doua ar consta tocmai în urmărirea silită a sumei respective.
2. Condiţiile popririi. Condiţiile necesare înfiinţării popririi vizează raporturile juridice preexistente, respectiv:
a) să existe o creanţă rezultată dintr-un raport obligaţional creat între creditorul popritor şi debitorul poprit;
b) să existe o creanţă rezultată dintr-un raport obligaţional creat între debitorul poprit şi terţul poprit, ultimul fiind dator primului.
Astfel, în cadrul acestei forme de executare silită se întâlnesc, de regulă, trei subiecte, rezultând de aici trei raporturi juridice. Primul există între creditorul popritor şi debitorul poprit şi este un raport direct de la creditor la debitor. Un al doilea raport juridic, care este tot unul direct de la creditor la debitor, există între debitorul poprit şi terţul poprit (de multe ori raportul dintre debitor şi terţul poprit izvorăşte dintr-un contract de muncă, salariul fiind un element patrimonial uşor de urmărit de către creditori, ceea ce face din poprire un mijloc rapid şi eficient de stingere a creanţelor, însă în condiţiile şi limitele prevăzute de art. 728 NCPC). Ambele raporturi preexistă înfiinţării popririi. Ca efect al validării popririi, se naşte un al treilea raport juridic, între creditorul popritor şi terţul poprit.
3. Subiectele popririi. De regulă, subiectele popririi sunt:
a) creditorul popritor (creditorul urmăritor, cel care solicită înfiinţarea popririi), indiferent că este un creditor chirografar sau unul privilegiat, precum şi succesorii săi universali sau cu titlu universal, ca şi succesorii cu titlu particular ai creditorului - subdobân-ditorii convenţionali ori creditorii personali ai acestuia, pe calea acţiunii oblice; oricum, creanţa trebuie să fie stabilită printr-un titlu executoriu. Atunci când vorbim de poprire executorie, creditorul popritor este titularul titlului executoriu, cel căruia i se datorează, el fiind cel care trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a debitorului poprit şi a terţului poprit, sub sancţiunea respingerii cererii de poprire, după caz, fie ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, fie ca fiind introdusă contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă (potrivit dispoziţiilor art. 40 NCPC).
Tot astfel, creditorul unei creanţe care a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească străină sau printr-o hotărâre arbitrală străină poate utiliza procedura popririi numai după ce, în prealabil, a obţinut exequotur-ul/hotărârea de recunoaştere, fie în condiţiile Regulamentului CE nr. 44/2001, fie ale Regulamentului CE nr. 805/2004, fie în condiţiile dreptului comun potrivit procedurii prevăzute în Cartea a Vll-a privind procesul civil internaţional a noului Cod de procedură civilă;
b) debitorul poprit (debitorul urmărit, cel care este obligat faţă de creditorul popri-tor), care poate fi orice persoană fizică sau juridică ce este obligată prin titlul executoriu, cu precizarea că trebuie să fie atât debitor al creditorului urmăritor, cât şi creditor al terţului poprit. Debitorul poprit va fi orice persoană care, fiind obligată faţă de creditorul popritor la plata unei sume de bani printr-un titlul executoriu, nu îşi îndeplineşte benevol obligaţia înscrisă în acesta şi care, simultan, are şi calitatea de creditor faţă de o terţă persoană: terţul poprit [care, în baza unor raporturi juridice preexistente, este ţinut să îi dea debitorului poprit (creditorul său) o sumă de bani, un titlu de credit ori alte bunuri mobile incorporale];
c) terţul poprit este terţa persoană care, la rândul său, este debitor al debitorului poprit. De regulă, terţul poprit poate fi orice persoană fizică ori juridică de drept public ori de drept privat care, în baza raportului juridic, îi datorează debitorului sume de bani, titluri de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile, legătura juridică în baza căreia terţul este obligat fiind cea care îi conferă calitatea de subiect de drept în această procedură. însă nu orice legătură juridică poate justifica înfiinţarea popririi în mâinile terţului, ci doar aceea care îi asigură acestuia independenţa faţă de debitor, o poziţie de egalitate în raportul juridic, atât în privinţa prestaţiilor, cât şi în aceea a conduitei părţilor.
împărtăşim opinia doctrinară potrivit căreia de esenţa popririi nu este numărul subiectelor, ci numărul raporturilor juridice. Astfel, pot exista popriri cu doar doua subiecte (este cazul popririi în propriile mâini ale creditorului, când aceeaşi persoană este atât creditor popritor, cât şi terţ poprit, când creditorul nu ar putea opune compensaţia legală, precum şi atunci când una dintre părţi cumulează calitatea de creditor cu cea de debitor) şi popriri cu patru subiecte, atunci când creditorul popreşte sumele sau efectele pe care datornicul debitorului poprit le are de primit de la un debitor al său, de exemplu, dacă proprietarul înfiinţează o poprire în mâinile unui debitor al subchiriaşului, pentru chiria pe care o datorează chiriaşul său.
Raporturile juridice care se stabilesc între creditor şi debitor, pe de o parte, şi între debitor şi terţul poprit, pe de altă parte, sunt raporturi juridice directe (izvorând fie dintr-o creanţa, fie dintr-un fapt juridic), prealabile înfiinţării popririi. Al treilea raport juridic al popririi, născut între creditorul popritor şi terţul poprit ca efect al validării popririi, rezidă în obligaţia terţului poprit de a consemna sumele de bani sau, după caz, de a indisponibiliza bunurile mobile incorporale ori de a plăti sumele datorate creditorului în limita creanţei sale şi se naşte fie prin adresa de înfiinţare a popririi, fie prin hotărârea de validare a acesteia între creditor şi terţul poprit, scopul urmărit fiind acela de substituire a debitorului prin transferul judiciar al creanţei, ceea ce imprimă legăturii juridice un efect constitutiv, în sensul creării unui nou raport de creanţă, care, spre deosebire de cele ce au precedat înfiinţarea popririi, îşi are un izvor juridic diferit.
Calitatea de debitor poprit este transmisibila către succesorul în drepturi al debitorului, neavând relevanţă dacă poprirea a fost înfiinţată împotriva autorului în timpul vieţii acestuia ori ulterior deschiderii succesiunii.
Calitatea de creditor popritor se poate transmite succesorilor în drepturi pe calea succesiunii sau a cesionării creanţei unei alte persoane. Dacă vorbim de decesul creditorului, dreptul său de creanţă se transmite către succesorii săi universali, cu titlu universal sau către legatarii săi particulari, aceştia având sarcina de a proba inclusiv calitatea lor de moştenitor. însă, dacă a avut loc o cesiune a creanţei poprite, cesionarul are la îndemână toate acţiunile şi excepţiile în realizarea acestui drept, la fel ca şi cedentul care i le-a transmis.
Cesiunea de creanţa este o excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. Deşi părţile convenţiei care are ca obiect cesiunea unei creanţe sunt cedentul şi cesionarul, debitorul cedat fiind un terţ faţă de această convenţie, totuşi, după ce i-a devenit opozabilă, debitorul va trebui să efectueze plata către cesionar. Este vorba însă de aceeaşi creanţă (sub aspectul obiectului, al naturii, al garanţiilor care o însoţesc, al eventualelor dobânzi), fiind schimbată numai persoana creditorului; oricum, efectele cesiunii de creanţă se produc faţă de debitor în temeiul legii. însă transferul dreptului de creanţă îi poate fi opozabil debitorului cedat doar din momentul notificării cesiunii către acesta sau de la acceptarea ei, astfel încât, până la acest moment, debitorul poate plăti în mod valabil creditorului. Or, într-o astfel de situaţie, creanţa nu a ieşit de fapt din patrimoniul „cedentului" şi poate fi urmărită şi de câtre ceilalţi creditori aflaţi în concurs. Trebuie însă făcută o distincţie:
a) atunci când cesiunea de creanţă s-a produs anterior înfiinţării popririi ori după indisponibilizarea acesteia, operaţiunea este valabilă, iar debitorul ori terţul poprit nu pot face asupra ei acte de natură a o diminua ori a o stinge;
b) dacă cesiunea de creanţă a fost efectuată ulterior înfiinţării popririi, operaţiunea este inopozabilă creditorului care a înfiinţat primul poprirea, acesta putând urmări suma datorată de terţul în mâinile căruia a fost indisponibilizată ca şi când niciodată nu a ieşit din patrimoniul debitorului, după cum şi terţul poprit are posibilitatea să refuze plata creanţei către cesionar.
Există însă şi situaţii când înfiinţarea popririi poate fi cerută de către o altă persoană decât creditorul, legitimarea calităţii fiind recunoscută în baza unei dispoziţii legale, asemănătoare acţiunii oblice (atunci când creditorul, în numele debitorului, urmăreşte să readucă în patrimoniul acestuia creanţa, aşa încât din acest moment să o urmărească şi să îşi realizeze propria creanţă). Ne aflăm astfel în cazul unei popriri oblice. S-a apreciat că înfiinţarea popririi pe această cale s-ar impune atunci când creditorul chirografar nu ar fi în posesia unui titlu executoriu pentru începerea urmăririi silite şi ar justifica interesul prevenirii pierderii creanţei ca urmare a pasivităţii debitorului său.
Pe lângă creditorul chirografar, poprirea mai poate fi înfiinţată şi de către procuror, care, potrivit 92 alin. (1) şi (5) NCPC, poate cere executarea silită a unei hotărâri pronunţate în favoarea unui minor, a unei persoane puse sub interdicţie şi a dispăruţilor.
În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare (care, alături de popririle pe salarii, constituie majoritatea cazurilor în care se uzitează poprirea), obiectul urmăririi silite prin poprire nu este constituit exclusiv de soldul creditor al acestor conturi, ci poate fi constituit şi din încasările viitoare. în această ultimă situaţie, trebuie ţinut cont şi de respectarea limitelor prevăzute la art. 728 NCPC, atunci când acestea sunt incidente.
în literatura juridică s-a subliniat că ceea ce se urmăreşte este soldul propriu-zis, iar nu contul, care nu îndeplineşte decât rolul unui instrument prin intermediul căruia au loc operaţiunile bancare. Practic, reţinem şi noi că poprirea se poate înfiinţa asupra soldului creditor al contului bancar, fiindcă numai acest sold exprimă obligaţia băncii faţă de titularul său.
în jurisprudenţă s-a decis că poprirea poate fi înfiinţată şi asupra unui cont lipsit de disponibil bănesc, atât datorită caracterului mixt al popririi, ca act de conservare şi de urmărire, cât şi garanţiei comune a creditorilor prevăzută de art. 2324 NCPC, un asemenea cont putând fi alimentat oricând datorită sistemului de tranzacţii comercial-bancare în care este angajat debitorul.
Tot în jurisprudenţă s-a decis că „poprirea trebuie validată pentru întreaga sumă cuprinsă în titlul executoriu, urmând ca, pe măsură ce se alimentează contul, sumele să fie reţinute până la concurenţa debitului". Tot astfel, instanţa supremă a decis că „poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului. Aceste soluţii sunt fireşti, deoarece, câtă vreme debitorul deţine un cont la terţul poprit, indiferent dacă acest cont are sau nu disponibil bănesc la momentul soluţionării cererii de validare, instanţa de executare trebuie să valideze poprirea înfiinţată, aşa încât, ori de câte ori vor intra sume de bani în acel cont, acestea să fie puse la dispoziţia creditorului.
în privinţa posibilităţii operării compensării între două solduri, apreciem că este posibilă compensarea soldurilor anterior înfiinţării popririi, în temeiul unei convenţii de compensare încheiate între bancă şi client, care să fie opozabilă şi creditorului, dar numai dacă nu s-a urmărit fraudarea intereselor acestuia. Compensarea nu ar putea opera însă dacă anteriorînceperii urmăririi silite s-a atribuit contului o afectaţiune specială. Ulterior înfiinţării popririi, ca urmare a indisponibilizării contului terţului poprit, nu este permisă nicio operaţiune de debitare, cu excepţia acelora de alimentare, sub sancţiunea revocării oricărui act făcut în frauda interesului creditorului sau a răspunderii băncii pentru prejudiciul cauzat.
Pe de altă parte, textul art. 780 alin. (2) NCPC dispune că fac obiectul popririi inclusiv „încasările viitoare". Norma este firească, având în vedere faptul că prin sume datorate de către terţul poprit debitorului poprit se înţelege nu doar sumele exigibile la momentul înfiinţării popririi, ci şi sumele care se vor datora în viitor, deci şi sumele care fac obiectul unei datorii existente, dar neexigibile în momentul înfiinţării popririi, ca şi cele care fac obiectul unei datorii ce se va naşte ulterior înfiinţării popririi, dar dintr-un raport juridic existent la acea dată între terţul poprit şi debitorul poprit.
De asemenea, „încasările viitoare" ale debitorului pot forma obiectul popririi, întrucât şi ele alcătuiesc garanţia comuna a creditorilor, potrivit art. 2324 Noul Cod Civil. Această soluţie legală prezintă avantaje evidente pentru creditorul popritor, fără a-l prejudicia pe terţul poprit, întrucât plata se va face numai după ce se va naşte sau va deveni exigibilă creanţa debitorului poprit faţă de terţul poprit, însă validarea unei asemenea popriri urmează să se facă la data când suma poprită devine exigibilă. Pentru ipoteza în care sumele sunt datorate debitorului poprit de către terţul poprit cu caracter periodic, validarea se va face dintr-o dată, atât pentru sumele exigibile în momentul popririi, cât şi pentru cele care vor deveni exigibile în viitor, astfel încât creditorul nu este nevoit să ceară validarea pentru fiecare rată scadentă. Totuşi, în privinţa acestor sume, efectele hotărârii de validare se vor produce nu în momentul definitivării sale, ci în momentul exigibilităţii fiecărei sume datorate debitorului poprit, creditorul popritor suportând, dacă este cazul, şi concursul creditorilor ulteriori definitivării hotărârii de validare a popririi sale.
Norma art. 780 alin. (3) NCPC stabileşte că poprirea poate fi înfiinţată şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului: drepturile de creanţă, titlurile de valoare (acţiunile, obligaţiunile, instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit încadrate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie), efectele de comerţ (cambia, biletul la ordin şi cecul), proprietăţile incorporale (drepturile de proprietate industrială, drepturile de autor şi drepturile conexe acestora) etc., însă numai dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
Tot astfel, pot face obiect al popririi şi creanţele cu termen ori sub condiţie, însă, din raţiuni legate de modalităţile care afectează raportul juridic din care s-a născut creanţa, nici poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
în materie fiscala, dispoziţiile art. 149 C. proc. fisc. prevăd că fac obiectul popririi orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti, indiferent că sunt în lei ori în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 93/2012, atribuţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare vor fi preluate de Autoritatea de Supraveghere Financiarâ.
Art. 149 C. proc. fisc. dispune că: „(1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/ sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. (2) Sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executării silite prin poprire, în cazul în care împotriva beneficiarului acestora a fost pornită procedura executării silite. (3) în cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectivă. (4) Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. (5) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi comunicată terţului poprit, dispoziţiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. (6) Poprirea nu este supusă validării. (7) Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură asigurătorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terţului poprit, şi înştiinţarea desspre aceasta a debitorului. (8) Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei de înfiinţare de către terţul poprit. În acest sens, terţul poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi. (9) După înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat: a) să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă, organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare; b) să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţând despre aceasta organul de executare. (10) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit îi va anunţa în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 170. (11) Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, odată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 44, o copie certificată de pe acest titlu va fi comunicată băncii la care se află deschis contul debitorului. Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul. (11) Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, odată cu transmiterea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 44, se transmite băncii la care se află deschis contul debitorului adresa de înfiinţare a popririi. Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul. (12) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu procedează la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu acceptă alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia:
a) sumelor necesare plăţii drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora, reţinute la sursă; b) sumelor necesare plăţii accizelor de către antrepozitarii autorizaţi. În acest caz, debitorul va prezenta unităţii bancare odată cu dispoziţia de plată şi copia certificată, conform cu originalul, a autorizaţiei de antrepozitar; c) sumelor necesare plăţii accizelor, în numele antrepozitarilor autorizaţi, de către cumpărătorii de produse energetice; d) sumelor necesare plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de care depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii. În acest caz, debitorul va prezenta unităţii bancare odată cu dispoziţia de plată şi copia certificată, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat înlesnirea la plată.
(121) Pe perioada popririi asigurătorii, băncile acceptă plăţi din conturile debitorilor dispuse pentru stingerea sumelor prevăzute la alin. (12), precum şi pentru stingerea obligaţiilor fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a înfiinţat poprirea. (13) Încălcarea prevederilor alin. (9), (10), (12) şi (15) atrage nulitatea oricărei plăţi. (14) În cazul în care executarea silită este suspendată ori încetează, potrivit legii, organul de executare înştiinţează de îndată, în scris, băncile ori, după caz, terţul poprit pentru sistarea, temporară, totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. În caz contrar banca este obligată să procedeze potrivit dispoziţiilor alin. (12). (15) În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului. (16) Dispoziţiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător.
Limitări în cazul urmăririi salariului sau a altor venituri periodice. în condiţiile în care creanţa creditorului constă în plata unei obligaţii de întreţinere, a unei alocaţii pentru copii sau în sume datorate în vederea despăgubirilor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, obiectul popririi îl constituie salariul ori alte venituri periodice asimilate acestuia.
Ce inseamna mai exact fraza urmatoare: "
Tot astfel, pot face obiect al popririi şi creanţele cu termen ori sub condiţie, însă, din raţiuni legate de modalităţile care afectează raportul juridic din care s-a născut creanţa, nici poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei."
Includem aici si pensia alimentara pe care o datoreaza parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul, in viitor, pana la varsta de 18/26 ani?
Si mai
Citește mai mult
exact ce inseamna, ca nu se poate face executarea prin poprire decat pentru sumele ajunse la scadenta si periodic trebuie sa deschizi alte dosare de executare?