Art. 164 Noul Cod Penal Suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei Dispoziţii comune

Dacă am fost comdemnat un an si 4 luni cu suspendare ln anul 2018 cand se espira

Dispoziţiile legale reproduc prevederile din art. 128 alin. (2) şi (3) CP 1969. Cursul termenului de prescripţie a executării pedepsei se suspendă/se poate suspenda în cazurile şi condiţiile indicate de legislaţia procesual penală. Astfel de situaţii sunt reprezentate de exercitarea căilor extraordinare de atac: contestaţia în anulare (art. 430 NCPP); recursul în casaţie (art. 441 alin. (1) NCPP]; revizuirea [art. 460 alin. (1) NCPP); redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate (art. 469 alin. (2) NCPP). Este de observat că, în toate situaţiile indicate,

Citește mai mult

există dispoziţii exprese referitoare la suspendare, respectiv că aceasta este facultativă („instanţa poate"). De asemenea, în doctrină se indică în mod constant şi alte ipoteze de suspendare a cursului termenului de prescripţie a executării, precum acelea incidente în cazul amânării sau întreruperii executării pedepsei (instituţii reglementate de art. 589 şi art. 592 NCPP). în aceste cazuri nu există dispoziţii exprese privind suspendarea cursului prescripţiei executării, operând o deducţie logică în acest sens, deoarece ar fi absurd a se aprecia că, în perioada în care organul judiciar a încuviinţat amânarea sau întreruperea executării pedepsei, condamnatul ar putea beneficia de curgerea termenului de prescripţie a executării.

În acest sens, având în vedere și norma din art. 164 alin. (2) NCP, este de remarcat că, în realitate, la data încetării unei asemenea cauze de suspendare a cursului prescripţiei executării pedepsei (prin dispariţia motivelor care au determinat amânarea sau încetarea executării pedepsei), nu se poate pune problema unei reluări a cursului termenului prescripţiei executării pedepsei, deoarece anterior apariţiei cazului de suspendare nu a existat un asemenea termen care să fi început a curge (fiind vorba fie de un moment anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, fie de o executare începută a pedepsei, ambele reprezentând ipoteze în care nu curge termenul prescripţiei executării). Astfel, suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei poate fie să devină incidenţă după ce termenul în cauză a început a curge (intervenind pe parcurs) - caz în care, după dispariţia motivului de suspendare, termenul de prescripţie îşi va relua, într-adevăr, în mod efectiv, cursul -, fie să intervină chiar de la început (anterior debutului curgerii termenului de prescripţie) - caz în care are doar rolul de a nu permite demararea curgerii acestui termen, astfel încât, după dispariţia cauzei de suspendare, prescripţia executării va începe să curgă iniţial, nefiind vorba de o reluare a acesteia. Lato sensu, este firesc ca dispoziţia din art. 164 alin. (2) NCP să îşi găsească incidenţa şi în astfel de ipoteze, dincolo de formularea propriu-zisă a legiuitorului, care ar acredita ideea că suspendarea funcţionează numai dacă motivul său determinant a intervenit pe parcursul unui termen de prescripţie în derulare.