Art. 242 Noul Cod Penal Gestiunea frauduloasă Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
Art. 242
Gestiunea frauduloasă
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
| ← Art. 241 Noul Cod Penal Bancruta frauduloasă Infracţiuni... | Art. 243 Noul Cod Penal Însuşirea bunului găsit sau ajuns din... → |
|---|
Reglementarea infracţiunii în varianta tip presupune aproape aceleaşi condiţii de incriminare ca şi în Codul penal din 1969, diferenţe existând în privinţa regimului sancţionator. Astfel, noul Cod penal aduce o scădere a maximului special al pedepsei închisorii de la 5 ani la 3 ani şi, în plus, prevede, alternativ, posibilitatea sancţionării faptei cu amendă. O altă diferenţa constă în faptul că noua reglementare a infracţiunii nu mai prevede expres, cum era precizat
Citește mai mult
anterior, ca fapta să fie comisă cu rea-credinţă. Existenţa relei-credinţe era necesară pentru a sublinia incriminarea faptei numai în situaţia în care aceasta era comisă cu intenţie. Potrivit noului Cod penal, nu mai era necesară prevederea expresă a acestui element, deoarece fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai în cazul în care legea o prevede în mod expres. Un element de continuitate îl reprezintă menţinerea săvârşirii infracţiunii de un subiect activ calificat, prin calitatea de persoană care are sau ar trebui să aibă grija administrării sau conservării unor bunuri.Prima variantă agravată, reglementată de art. 242 alin. (2) NCP, presupune un subiect activ calificat, fapta putând fi săvârşită numai de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului ori de un reprezentant sau prepus al acestora. Această modalitate a infracţiunii era reglementată şi anterior intrării în vigoare a noului Cod penal, prin dispoziţiile art. 144 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Regimul sancţionator este însă diferit; în vechea reglementare, pedeapsa consta în închisoare de la 3 la 8 ani, pe când noua reglementare prevede un regim sancţionator mult atenuat, reprezentat de pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani.
A doua variantă agravată, prevăzută de art. 242 alin. (3) NCP, se referă la infracţiunea în forma tip sau în varianta agravată prevăzută în alin. (2), săvârşită în scopul de a dobândi un folos patrimonial. Şi Codul penal din 1969 reglementa această formă agravată condiţionată de scopul urmărit de făptuitor, iar sancţiunea prevăzută era închisoarea de la 3 la 10 ani, dacă fapta nu constituia o infracţiune mai gravă. Săvârşirea faptei de un subiect activ calificat (administratorul judiciar, lichidatorul averii debitorului sau un reprezentant ori prepus al acestora) în scopul de a dobândi un folos patrimonial era reglementată prin Legea nr. 85/2006 şi sancţionată mult mai grav, cu pedeapsa închisorii de la 5 la 12 ani. Diferenţa adusă de noul Cod penal în privinţa acestei forme agravate vizează exclusiv regimul sancţionator, care nu mai este diferenţiat, iar faţă de Codul penal din 1969 şi faţă de Legea nr. 85/2006 presupune limite de pedeapsă mult reduse, prevăzând ca sancţiune pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
în privinţa aspectelor procesuale prevăzute în alin. (4), pentru forma simplă a infracţiunii nu sunt modificări faţă de Codul penal din 1969, chiar dacă acesta prevedea că, „dacă bunul este proprietate privată, cu excepţia cazului când acesta aparţine în întregime sau în parte statului, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate", deoarece dispoziţia „cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului" a fost declarată neconstituţionalâ. Pentru variantele agravate, ca element de noutate, este prevăzută punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a părţii vătămate, spre deosebire de reglementarea anterioară, potrivit căreia punerea în mişcare a acţiunii penale avea loc din oficiu.
Legea penala mai favorabila. Nu există diferenţe de reglementare în privinţa condiţiilor de incriminare şi a condiţiilor de tragere la răspundere penală. Din punct de vedere al regimului sancţionator, noul Cod penal reprezintă legea mai favorabilă, deoarece atât forma simplă a infracţiunii, cât şi modalităţile agravate ale acesteia sunt sancţionate cu pedepse cu limite reduse faţă de cele prevăzute în Codul penal din 1969 şi în Legea nr. 85/2006. în plus, pentru forma simplă a infracţiunii, noul Cod penal prevede posibilitatea sancţionării, în mod alternativ, cu amendă, ceea ce reflectă, de asemenea, un caracter favorabil.
Citește mai mult
întregime sau în parte proprietatea statului (dispoziţie declarată neconstituţională - n.r.), acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.Legea nr. 85/2006: art. 144 alin. (1) şi (2): „(1) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. (1) din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. (2) din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.
Legislaţie conexă: art. 117 din O.U.G. nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale (M. Of. nr. 299 din 24 mai 2013).