Art. 370 Noul Cod Penal Încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice
Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice
Art. 370
Încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni
Încercarea de a determina o persoană, prin constrângere sau corupere, să comită o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
| ← Art. 369 Noul Cod Penal Incitarea la ură sau discriminare... | Art. 371 Noul Cod Penal Tulburarea ordinii şi liniştii publice... → |
|---|
Vă mulțumesc.
Noua incriminare a fost determinată de renunţarea la instituţia de drept penal a instigării neurmate de executare (art. 29 CP 1969). Fiind o ipoteză de excepţie, ea priveşte doar faptele penale grave, sancţionate cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani'11.
Fiind plasată în categoria infracţiunilor contra ordinii şi liniştii publice, încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni
Citește mai mult
protejează ordinea de drept împotriva comiterii de infracţiuni grave.în ipoteza comiterii faptei prin constrângere fizică, infracţiunea analizată are obiect material, care constă în corpul persoanei fizice asupra căreia se exercită în mod direct acţiunea de constrângere. în celelalte situaţii, când fapta se comite prin corupere sau constrângere morală, infracţiunea este lipsită de obiect material.
Din perspectiva laturii obiective, infracţiunea examinată presupune o acţiune de încercare de determinare a unei persoane să comită o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani. Această acţiune trebuie să rămână fără rezultat, adică persoana asupra căreia se desfăşoară încercarea de determinare să nu îşi însuşească propunerea infracţională şi să nu adopte hotărârea de a comite infracţiunea. în ipoteza în care persoana a adoptat hotărârea de a săvârşi infracţiunea, încercarea de determinare îşi pierde caracterul de infracţiune de sine-stătătoare, răspunderea penală a făptuitorului urmând a fi angajată pentru instigare la infracţiunea comisă de persoana determinată. Practic, încercarea de determinare constituie o tentativă de instigare la infracţiunea vizată.
Acţiunea de încercare de determinare a unei persoane să comită o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani trebuie să fie realizată prin constrângere sau corupere. Constrângerea poate fi fizică sau morală. Coruperea constă în promisiunea sau punerea la dispoziţie de bani sau alte foloase. Ori de câte ori încercarea de determinare la comiterea unei infracţiuni grave nu s-a realizat prin constrângere sau corupere, ci printr-o altă modalitate (de exemplu, făptuitorul a utilizat rugăminţi sau a profitat de sentimentele de puternică afecţiune pe care persoana vizată le avea faţă de el), fapta nu va putea fi încadrată în conţinutul constitutiv al infracţiunii de la art. 370 NCP.
Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de încercare de a determina săvârşirea unei infracţiuni se comite doar cu intenţie directă. Prin acţiunea de încercare de determinare la comiterea unei infracţiuni grave, făptuitorul are reprezentarea şi urmăreşte să producă o stare de pericol pentru ordinea publică.
Legea penala mai favorabilă. în cazul infracţiunii de încercare de a determina săvârşirea unei infracţiuni, problema legii mai favorabile nu se va pune, datorită caracterului de noutate al acestei incriminări.