Art. 57 Noul Cod Penal Neaplicarea detenţiunii pe viaţă Detenţiunea pe viaţă Pedepsele principale

CAPITOLUL II
Pedepsele principale

SECŢIUNEA 1
Detenţiunea pe viaţă

Art. 57

Neaplicarea detenţiunii pe viaţă

Dacă la data pronunţării hotărârii de condamnare inculpatul a împlinit vârsta de 65 de ani, în locul detenţiunii pe viaţă i se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 57 Noul Cod Penal Neaplicarea detenţiunii pe viaţă Detenţiunea pe viaţă Pedepsele principale




Av. Diana Ionescu 11.07.2016
Dacă la data pronunţării hotărârii de condamnare inculpatul a împlinit vârsta de 65 de ani, el nu va mai putea fi condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, ci doar la pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani, precum şi la pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata maximă.

Legea penală mai favorabilă. Textul de lege analizat conţine dispoziţii mai aspre privind neaplicarea detenţiunii pe viaţă decât norma corespunzătoare prevăzută de art. 55 alin. (1) CP 1969. Astfel, prin efectul legii, detenţiunea pe viaţă nu se aplică persoanelor care, la data pronunţării hotărârii de
Citește mai mult condamnare, au împlinit vârsta de 65 de ani, comparativ cu doar 60 de ani în cazul normei penale anterioare. De asemenea, conform normei penale noi, inculpatului aflat într-o astfel de situaţie i se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani, în timp ce vechea reglementare impunea pedeapsa închisorii de 25 de ani. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, legea mai favorabilă este legea veche.

Se impune totuşi o nuanţare a acestei afirmaţii. în ceea ce priveşte pedeapsa complementară ce trebuie aplicată într-o astfel de situaţie, deşi ambele norme penale impun interzicerea exercitării unor drepturi pe durata ei maximă, dispoziţiile din legea nouă sunt mai favorabile. Astfel, această durată maximă este de 5 ani, conform art. 66 alin. (1) NCP, în comparaţie cu 10 ani, cât era prevăzută de art. 53 pct. 2 lit. a) CP 1969. Totuşi, în această situaţie, trebuie avută în vedere regula prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, potrivit căreia, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, se aplică pedepsele complementare prevăzute de legea care a fost considerată mai favorabilă din punct de vedere al pedepsei principale. Prin urmare, criteriul legal de apreciere a legii penale mai favorabile într-o astfel de situaţie este pedeapsa principală.
Răspunde
Dana Toma 29.11.2015
NCP prevede două modificări, ambele în defavoarea acuzatului. Astfel, vârsta de la care inculpatului nu îi mai poate fi aplicată pedeapsa detenţiunii pe viaţă se majorează, de la 60 la 65 de ani. Totodată, cuantumul pedepsei închisorii cu care este înlocuită pedeapsa detenţiunii pe viaţă creşte de la 25 de ani la 30 de ani. Deşi nu se modifică referirea la pedeapsa complementară, aceasta este implicit modificată prin coborârea maximului general al acestei pedepse, conform art. 66 alin. (1) NCP, de la 10 ani la 5 ani.

Aplicarea art. 5 NCP - Având în vedere modificările condiţiilor de
Citește mai mult neapli-care a pedepsei detenţiunii pe viaţă, precum şi modificarea condiţiilor privind înlocuirea ulterioară cu pedeapsa închisorii, prevăzută de art. 58 NCP, legea veche va fi apreciată mai favorabilă dacă instanţa de judecată consideră că este necesară aplicarea detenţiunii pe viaţă.
Răspunde
defara 3.02.2014
Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969): art. 55 alin. (1): „Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă. (1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu se aplică aceluia care, la data pronunţării hotărârii de condamnare, a împlinit vârsta de 60 de ani. în acest caz, în locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 25 de ani şi pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maximă”.
Răspunde