Art. 85 Noul Cod Penal Măsurile de supraveghere şi obligaţiile Amânarea aplicării pedepsei Individualizarea pedepselor
| Comentarii |
|
Individualizarea pedepselor
SECŢIUNEA a 4-a
Amânarea aplicării pedepsei
Art. 85
Măsurile de supraveghere şi obligaţiile
(1) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
(2) Instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
b) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileşte prin legea de executare a pedepselor;
c) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
d) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
e) să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;
f) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
g) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;
h) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
i) să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei;
j) să nu ocupe sau să nu exercite funcţia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
(3) Pentru stabilirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. b), instanţa va consulta informaţiile puse la dispoziţie periodic de către serviciul de probaţiune cu privire la posibilităţile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.
(4) Când stabileşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. e)-g), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.
(5) Persoana supravegheată trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Noul Cod Penal actualizat prin:Legea 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;
| ← Art. 84 Noul Cod Penal Termenul de supraveghere Amânarea... | Art. 86 Noul Cod Penal Supravegherea Amânarea aplicării... → |
|---|
Citește mai mult
supravegherea sa, -să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, -să comunice schimbarea locului de muncă, -să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art.93 alin.2 lit. b C.P, art. 94 alin. 3 CP impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. eu lucrez in strainatate ,mai pot pleca din tara ?în cazul în care instanţa impune inculpatului obligaţia prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. b) NCP privind prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, va menţiona în dispozitiv două entităţi din comunitate
Citește mai mult
unde urmează a se efectua această obligaţie, din informaţiile comunicate periodic de către serviciul de probaţiune. Consilierul de probaţiune, după efectuarea evaluării iniţiale, va opta între cele două entităţi stabilite de către instanţă.Pentru a preveni soluţiile contradictorii care au existat sub imperiul legii vechi cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei pentru neexecutarea obligaţiilor civile, NCP prevede la alin. (5) al art. 85 un termen fix de 3 luni înainte de împlinirea termenului de supraveghere până la care inculpatul trebuie să îndeplinească obligaţiile civile la care a fost obligat prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei. Corelativ, art. 86 alin. (4) lit. c) prevede obligaţia serviciului de probaţiune de a sesiza instanţa, pe durata termenului de supraveghere, dacă inculpatul nu a îndeplinit obligaţiile civile în termen.
Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care trebuie să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, primind copia hotărârii judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, cursul ce trebuie urmat şi instituţia din comunitate în care urmează să aibă loc, comunicând acestei instituţii o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa (art. 50 din Legea nr. 253/2013).
Supravegherea şi controlul
Citește mai mult
respectării obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, atât cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.Dacă persoana supravegheată va urma un curs de calificare, aceasta va începe cursul în termen de maximum 6 luni de la data primei întrevederi, iar dacă va urma un curs de pregătire şcolară, aceasta se va înscrie în anul şcolar următor.
B. Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen.
Potrivit art. 51 din Legea nr. 253/2013, consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, primind copia hotărârii judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei. în care dintre cele două instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligaţia şi tipul de activitate, comunicând acestei instituţii o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa. în cazul în care executarea muncii nu mai este posibilă în niciuna dintre cele două instituţii din comunitate menţionate în hotărâre, consilierul de probaţiune sesizează judecătorul delegat cu executarea, care va desemna o altă instituţie din comunitate pentru executarea muncii.
După evaluarea iniţială, pentru emiterea deciziei prevăzute mai sus, persoana supravegheată prezintă un certificat medical eliberat, după caz, de medicul său de familie sau de un medic de medicină generală, care confirmă faptul că persoana este aptă pentru prestarea unor activităţi dintre cele propuse de consilierul de probaţiune şi nu prezintă risc pentru sănătatea altor persoane. Pentru persoanele care nu pot suporta costurile evaluării medicale, acestea sunt suportate de la bugetul de stat. Persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii este obligată să prezinte medicului ce efectuează examinarea. în vederea eliberării certificatului medical. toate datele privind starea sa de sănătate relevante pentru această examinare.
Pe parcursul executării, persoana are obligaţia de a informa consilierul de probaţiune cu privire la apariţia unor modificări referitoare la starea sa de sănătate. în cazul în care persoana supravegheată a devenit inaptă pentru prestarea unor activităţi dintre cele stabilite de consilierul de probaţiune ori prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, aceasta prezintă un certificat medical eliberat potrivit dispoziţiilor legale, care confirmă faptul că persoana nu mai este aptă.
în cazul constatării incapacităţii de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilele de muncă neremunerată în folosul comunităţii rămase neexecutate nu se mai execută, cu excepţia situaţiei în care. pe durata termenului de supraveghere, starea de incapacitate temporară de muncă încetează. Persoana supravegheată care, în timpul prestării muncii neremunerate în folosul comunităţii, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii.
îndrumarea şi verificarea modalităţii efective în care persoana supravegheată desfăşoară muncă neremunerată în folosul comunităţii se realizează de către un reprezentant al instituţiei din comunitate stabilite prin decizia consilierului de probaţiune.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, atât cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.
C. Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen.
O altă obligaţie a persoanei este şi aceea de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială. în această situaţie, consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate, precum şi, dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă loc acestea, comunicând acestei instituţii copia de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a urma unul sau mai multe programe de reintegrare socială, atât cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.
D Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. d) C. pen.
Dacă persoana supravegheată are probleme de sănătate, aceasta va fi obligată la tratament sau îngrijire medicală. Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care trebuie să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, primind copia hotărârii judecătoreşti, comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii instituţiei în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, menţionate în hotărâre. în cazul în care instituţia nu este menţionată în hotărâre, consilierul de probaţiune decide instituţia în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală şi comunică acesteia copia de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, atât cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.
Instituţia căreia i s-a repartizat persoana supravegheată are obligaţia de a sesiza serviciul de probaţiune atunci când constată că persoana supravegheată nu îşi respectă îndatoririle stabilite în cadrul controlului, tratamentului sau îngrijirii medicale. Sesizarea serviciului de probaţiune poate fi făcută, după caz, şi de persoana vătămată sau de altă persoană interesată.
Costurile controlului, tratamentului sau îngrijirii medicale sunt acoperite de la bugetul de stat.
6. Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e)-j) C. pen.
în cazul impunerii faţă de persoana supravegheată a obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e)-j) C. pen., judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii, după caz, autorităţilor, instituţiilor sau persoanelor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. g)-j), m) şi n) din Legea nr. 253/2013 (persoanei juridice în cadrul căreia persoana exercită respectiva funcţie, profesie, meserie sau activitate, precum şi, dacă este cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective ori autorităţii care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public; inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia cetăţenilor străini).
în situaţia în care constată încălcarea uneia dintre obligaţiile impuse, autorităţile sau instituţiile indicate mai sus, abilitate să supravegheze modul de îndeplinire a acestor obligaţii, sesizează serviciul de probaţiune.
Sesizarea serviciului de probaţiune cu privire la nerespectarea obligaţiilor impuse poate fi făcută, după caz, şi de persoana vătămată sau de altă persoană interesată.
Reglementarea amânării aplicării pedepsei fiind o instituţie nouă, care nu are corespondent în Codul penal anterior, modificarea sau încetarea obligaţiilor nu se regăsea în vechea reglementare.
Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate şanse sporite de îndreptare.
Din conţinutul art. 87 alin. (1) C. pen. se constată că legiuitorul face referire doar la obligaţiile impuse de instanţă, nu şi la măsurile de supraveghere, care au un caracter obligatoriu de aplicare, dar şi de respectare. Acestea din urmă se aplică tuturor făptuitorilor, în schimb, obligaţiile sunt aplicate cu privire la persoana condamnatului şi, de aceea, ele diferă de la condamnat la condamnat, ca număr şi ca durată.
Serviciul de probaţiune, observând conduita persoanei, constată dacă au intervenit motive care justifică modificarea obligaţiilor existente sau încetarea unora dintre acestea.
Primind sesizarea serviciului probaţiune competent material şi teritorial, instanţa de judecată va examina propunerea şi va aprecia dacă scopul măsurii amânării aplicării pedepsei poate fi atins prin sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a obligaţiilor existente. Legiuitorul nu a făcut niciun fel de menţiune specială cu privire la modificarea obligaţiilor, ceea ce ne permite să apreciem că numărul şi condiţiile concrete de respectare a obligaţiilor pot fi sporite sau diminuate, de la caz la caz. Scopul urmărit este acela de a genera o modificare a comportamentului condamnatului pentru o lungă perioadă de timp, de maniera că nu este util a mai fi aplicată pedeapsa.
Modificarea sau încetarea obligaţiilor nu este specifică doar în cadrul amânării aplicării pedepsei, ci este întâlnită şi în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 95 C. pen.) şi al liberării condiţionate (art. 103 C. pen.), dar şi în cazul art. 122 C. pen. cu privire la regimul măsurilor educative neprivative de libertate pentru minori.
Din cele de mai sus constatăm aceeaşi redactare a textelor legale, deşi privesc instituţii de drept penal diferite, dar. de fapt, în fiecare dintre aceste cazuri, sesizarea cu propunerea de modificare a obligaţiilor este făcută de serviciul probaţiune competent. Totodată, mai constatăm şi faptul că, pe parcursul perioadei de 2 ani de supraveghere, este posibil să fie date hotărâri judecătoreşti care modifică practic hotărârea judecătorească iniţială rămasă definitivă.
Pentru a fi în măsură să ofere aceste informaţii pornind de la situaţia concretă a fiecărui condamnat, serviciul de probaţiune este obligat să monitorizeze şi să evalueze permanent cazul, adică să urmărească permanent modul în care beneficiarul respectă măsurile/obligaţiile ce îi revin, modificările apărute în situaţia sa şi să aprecieze măsurile în care aceste schimbări influenţează riscul de a comite noi infracţiuni şi perspectivele sale de reintegrare socială, astfel încât să se poată adopta măsurile corespunzătoare.
De asemenea, serviciul de probaţiune va realiza o serie de activităţi caracteristice: desfăşurarea întrevederilor de supraveghere: revizuirea planului de supraveghere: verificarea modului în care beneficiarul respectă măsurile/obligaţiile impuse de către instanţă: înştiinţarea şefului serviciului în cazul în care se constată că persoana condamnată nu a respectat măsurile/obligaţiile impuse de instanţă; întocmirea referatelor de evaluare pentru persoanele supravegheate; întocmirea rapoartelor de supraveghere; transferul dosarului în situaţia schimbării domiciliului, reşedinţei sau locuinţei clientului în altă localitate în care un alt serviciu este competent să realizeze supravegherea.
Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, atunci când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.
Din cele de mai sus rezultă că legiuitorul a înţeles să reglementeze o flexibilitate în adaptarea obligaţiilor pe timpul derulării îndeplinirii acestora, deoarece instanţa are posibilitatea de a interveni în perioada supravegherii, sporind sau diminuând obligaţiile pornind de la situaţia concretă.
Dacă pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probaţi-une constată că se impune modificarea conţinutului unora dintre obligaţiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligaţii sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanţa de executare, potrivit art. 87 C. pen. Sesizarea instanţei poate fi făcută şi de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probaţiune.
De asemenea, tot în competenţa serviciului de probaţiune este şi sesizarea instanţei de judecată atunci când apar motive care justifică încetarea sau modificarea unora dintre
Citește mai mult
obligaţiile instituite, când persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile ce îi revin, inclusiv cele civile.Citește mai mult
în textul de lege.Măsurile de supraveghere au rolul de a institui un control general asupra activităţilor persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, fiindu-i supravegheate deplasările, eventualele schimbări de domiciliu sau de loc de muncă, precum şi mijloacele de existenţă. Obligaţiile ce pot fi instituite de instanţă au rolul de a adapta acest regim de supraveghere la specificul cauzei şi la persoana infractorului, fiind puse la dispoziţia instanţei multiple posibilităţi de a configura un regim de supraveghere cât mai eficient, în acord cu circumstanţele concrete ale speţei.
în cadrul acestei noi instituţii juridice, legiuitorul a acordat o mare importanţă executării obligaţiilor civile pe care instanţa le stabileşte în sarcina persoanei supravegheate. Acestea trebuie îndeplinite integral cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, neîndeplinirea lor fiind de natură să ducă, în anumite cazuri, la revocarea amânării aplicării pedepsei, conform art. 88 alin. (2) NCP.