Gheorghe Băileanu
| Comentarii |
|
BĂILEANU, Gheorghe
(1 8 aprilie 1901, laşi - *** 1975, *** )
A urinat cursurile Liceului Ştefan cel Mare şi apoi ale Liceului Internat (191 5-1919) din oraşul său natal, după care şi-a luat licenţa în drept (1922) şi licenţa în litere la Universitatea ieşeană (1925). în 1926, obţine titlu de doctor în drept cu teza Principii de drept comparat. Natura, consecinţele şi rolul acestei ştiinţe în domeniul privat, publicată la laşi, cu prefaţă de George Plastara.
Cariera sa, remarcabilă pentru meritul de precursor al dreptului comparat, a debutat cu funcţia de secretar al ministrului justiţiei Gheorghe Gh. Mârzescu (1920-1926). Concomitent, a ocupat numeroase funcţii de importanţă redusă: impiegat la Aşezământul „Sf. Spiridon" (1922), avocat bugetar al Epitropiei „Sf. Spiri-don"(1923-1926), director al Epitropiei (1926-1927) şi apoi director general al aşezământului (1935-1938).
în învăţământul superior a activat de la 1 ianuarie 1926, în calitate de asistent suplinitor de drept privat la Facultatea de Drept a Universităţii din laşi, pentru profesorii Traian lonaşcu şi Petre Dragomirescu (1926-1929). Din 1930, este asistent definitiv la catedra de drept civil I şi enciclopedia dreptului, activând şi la Consiliul Legislativ, în calitate de referent titular (1934-1935,1939-1947).
Activitatea sa de cercetare va fi în special axată pe studii generale de drept: Geneza acţiunilor morale (1924), Rolul şi metoda seminariilor juridice (1929), Conferinţe şi seminarii de Teoria generală a dreptului (1930), Teoria generală a dreptului de proprietate (1933), Obiectul şi evoluţia Enciclopediei dreptului (1940), Teoria normelor şi a instituţiun Hor juridicei 940). A semnat, de asemenea, o lucrare de drept comparat, domeniu puţin explorat la acea vreme: Principii de drept comparat (1926).
Lucrările publicate au teme strâns legate de funcţiile avute, de unde şi o serie valoroasă de studii despre, pe de o parte, istoria Aşezământului „Sf. Spiridon", iar, pe de altă parte, despre chestiuni concrete de dreptul asigurărilor sociale: Fondarea Epitropiei Sf. Spiridon şi crearea persoanelor juridice în vechiul drept privat (I), (1929), Evoluţia juridică a Epitropiei Sf. Spiridon de la 1757 la 1800, (ll-lll) (1929), Instituţiile Epitropiei Sf. Spiridon între anii 1800 şi 1833, (IV-V) (1932), Aşezămintele Sf. Spiridon de la strădania primilor ctitori la înfăptuirile de azi, (1937), Legitimitatea asistenţei sociale şi posibilităţile ei de realizare, (1937), Organizarea Epitropiei generale a spitalelor Sf. Spiridon din laşi, (1937), Memoriu asupra posibilităţilor de reparaţiune a exproprierii instituţiilor de binefacere, (1937).
