Gheorghe Mârzescu
| Comentarii |
|
MÂRZESCU, Gheorghe
(2 august 1834, laşi -12 aprilie 1901, Iaşi)
Licenţiat al Facultăţii de Drept din Paris (1858). Profesor de drept civil la Universitatea din laşi (1860-1864; 1881-1896) şi la Universitatea din Bucureşti (1896-1901). Ministru al cultelor (12 decembrie 1869-20 aprilie 1870). Ministru al Instrucţiunii Publice (21 noiembrie 1896-31 martie 1897). Ziarist şi om politic. Avocat.
A publicat un studiu explicativ asupra părţii introductive a Codului civil (Explicarea introducerii codului civil, Iaşi, 1865) şi mai multe monografii în care metoda comparativă este evidentă (Despre dreptul la succesiune al copiilor naturali, 1865; Le code Couza devant la religion et la familie, 1870; Efectul testamentelor şi donaţiunilor între vii, făcute sub imperiul Codicelui Civil Calimachi, în ceea ce se atinge de legitima sau rezerva în cazul când testatorul sau donatorul moare sub imperiul Codicelui civil actual, 1870; Căsătoria: studiu comparativ după dreptul civil, dreptul canonic şi dreptul civil internaţional, 1883). Preocupat de evidenţierea principiilor dreptului roman în dreptul privat românesc, a publicat Maximile dreptului roman cu aplicaţiune la Codicele nostru civil (1880). Prelegerile sale de la Facultatea de Drept din Bucureşti au fost tipărite în lucrările Curs de drept civil, două volume (1897-1 898) şi Drept civil (1900).
Avocat în procese celebre, a publicat o parte din pledoariile sale: Apărarea dinaintea Tribunalului din laşi, Secţiunea a ll-a, a D-lui Titu Liviu Maiorescu, doctor în filosofie şi licenţiat în legi, membru Comitetului de inspecţiunea şcolilor, directorul şcolii preparandale, profesor de filosofie şi rectorul Universităţii din Iaşi( 1865), Apărarea Arhiereului Calistrat Orleanu înaintea înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie contra nelegiuirilor sinodale (1884).
Opiniile sale politice au fost materializate în mai multe broşuri, care au fost apreciate în epocă: Fără de legea canonică a Sfântului Sinod (1873), Martirii de la 48 şi salvatorii de la 66 (1878), Interpelarea relativă la congregaţiunele religioase şi la titlul prelatului catolic de Arhiepiscop al Arhidiocezei de Bucureşti. Cu discursurile rostite în Senat criticate şi adnotate şi un apendice conţinând proiectele de lege român şi belgian asupra persoanelor morale (1 887), Rezumatul dezbaterilor din Senat cu critica noii legi jude-ţiane (1 890), Regimul corupţiunii şi al ternarei sau guvernul D-lui I.C. Brătianu (1 891), Discursuri asupra legii clerului (1893). Fondator al ziarelor: „Trecutul", „Cugetul ţării", „Apărătorul legii", „Pactul social", „Prietenul poporului".
