Mircea T Djuvara

DJUVARA, MirceaT

(18 mai 1886, Bucureşti - 7 noiembrie 1944, Bucureşti)

A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr" din Bucureşti (1903). Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1909). Licenţiat al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1908). Doctor în drept al Universităţii din Paris cu teza Le fondement du phenomene juridique. Quelques reflections sur les principes logiques de la connaissance juridique

(1913).

Avocat în Baroul Ilfov. Membru în delegaţia României la Conferinţa Păcii de la Paris (1918-1919). Deputat în Parlamentul României. Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1933-1936). Ministru al Justiţiei (august 1936 - februarie 1937). Ministru Secretar de Stat în Guvernul României (februarie-aprilie 1937). Vicepreşedinte al Institutului Internaţional de Filosofie a Dreptului şi de Sociologie juridică din Paris. Preşedinte al Comitetului executiv al Asociaţiei Române pentru Societatea Naţiunilor. Conferenţiar (1920-1931), profesor agregat (1931-1932) şi profesor titular (1932-1944) la catedra de Teoria generală a dreptului cu aplicaţie la Dreptul public şi, ulterior, la catedra de Enciclopedie a Dreptului din cadrul Universităţii din Bucureşti. Profesor la Academia de Drept Internaţional de la Haga.

Considerat „cel mai de seamă reprezentant al filosofiei dreptului românesc" a publicat numeroase studii şi lucrări în care şi-a conturat sistemul său filosofic şi sociologic asupra dreptului şi a gândirii juridice: Dreptul naţiunilor (1915), Henri Bergson. Ştiinţă şi filozofie (1923), Cauza juridică la lumina teoriei generale a dreptului (1932), Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv (1934), Analiza ideii de convenţie în drept (1939), Le fondement de l'ordre juridique positif en droit internaţional (1939), Le nouvel essai de philosophie politique et juridique en Allemagne (1939), Origines historiques de la doctrine du droit de la nature et des gens (1940), Considerations sur la structure de la connaissance morale et juridique (1940), L'ldee de convention etses manifestations comme realites juridiquesi 1941), Contribuţie la teoria cunoaşterii juridice. Spiritul filosofiei kantiene şi cunoaşterea juridică (1942) etc. autor al mai multor cursuri universitare: Enciclopedia şi filosofia juridică (1921), Teoria generală a dreptului. Enciclopedia juridică (3 volume, 1930), Precis de filozofie juridică: Tezele fundamentale ale unei filosofii juridice (1941). A publicat o amplă monografie despre implicaţiile juridice ale participării României la prima conflagraţie mondială: La Guerre roumaine, 1916-1918 (1919). Colaborator constant al prestigioaselor reviste: „Rivista Internationale di filosofia del diritto" (1931-1936), „Revue internaţionale de la theorie du droit" (1931-1938), „Archives de philosophie droit et de sociologie juridique" (1937), „Annuaire de Nnstitut internaţional de philosophie du droit et de sociologie juridique" (1934-1938). Membru corespondent al Academiei Române (23 mai 1936). Membru al Institutului Social Român, al Institutului de Ştiinţe Administrative al României, al Institutului de Stiinte Morale si Politice, al Institutului International de Filosofie a Dreptului şi de Sociologie juridică din Paris. A fost membru onorar

al Academiei de Stiinte din Boston. Mare Ofiţer Coroana României. Ofiţer Steaua României.

Alte personalități juridice:

Comentarii despre Mircea T Djuvara