Ștefan Nestor Craiovescu

NESTOR CRAIOVESCU, Ştefan

(1766, Craiova - 7 noiembrie 1838, Bucureşti)

Boier erudit din Ţara Românească, bun cunoscător al legilor ţării şi al dreptului romano-bizantin. A îndeplinit timp de peste trei decenii importante funcţii administrative şi jurisdicţionale: mare stolnic (1800), mare căminar (1 801), judecător în Divanul veliţilor boieri (după anul 1805), mare clucer (1813), logofăt al străinilor pricini (1818), logofăt de Ţara de Jos (1825), membru al înaltului Divan (1 831), preşedinte al Sfatului consultativ (1836), Mare Logofăt al Dreptăţii (1837). A contribuit la dezvoltarea învăţământului juridic prin reorganizarea Şcolii Domneşti din timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea (1812-1818). Profesor de ştiinţa legilor la Şcoala Domnească din Bucureşti (1816). A făcut parte din toate comisiile pentru elaborarea proiectelor de legi şi coduri din Ţara Românească şi a avut, alături de marele logofăt Atanasie Hristopol, rolul cel mai important în redactarea Legiuni Caragea (1818). Nu a scris şi lucrări teoretice, însă prin întreaga sa activitate judecătorească şi didactică a fost considerat cel mai important jurist al vremii sale, care a contribuit decisiv „la răspândirea cunoştinţelor de Drept şi la pregătirea primei generaţii de jurişti din secolul al XlX-lea" (A. Rădulescu).

Alte personalități juridice:

Comentarii despre Ștefan Nestor Craiovescu