Decizia civilă nr. 1010/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA C. NR. 1010/R/2011

Ședința publică din data de 16 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.

JUDECĂTORI: G. L. T.

S.-C. B.

GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 4811 din 11 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. P. de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 februarie

2011, s-a depus întâmpinare la dosarul cauzei din partea reclamantei intimate, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâta recurentă.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cererea de recurs, cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 4811 din 11 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...) s-a admis cererea formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S., și în consecință s-a dispus completarea sentinței civile nr. 3871/(...) a T.ui S., în sensul că a fost obligată pârâta la recunoașterea perioadei (...)-(...) ca fiind lucrată în proporție de 66,6% în grupa I de muncă, respectiv a perioadei (...)-(...) ca fiind lucrată în proporție de 83,3% în grupa I de muncă.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin dispozitivul sentinței civile nr. 3871/(...) a T.ui S. pârâta a fost obligată la recunoașterea perioadei (...)-(...) ca fiind lucrată în proporție de 50% în grupa I de muncă, respectiv a perioadei (...)-(...) ca fiind lucrată în proporție de 75% în grupa I de muncă, la anularea D. de respingere nr. 2879/(...) și la emiterea unei noi decizii prin care să recunoască perioadele mai sus arătate ca fiind lucrate în grupa I de muncă conform înscrisurilor în carnetul de muncă.

Instanța a omis să se pronunțe asupra cererii reclamantei privind constatarea perioadei (...)-(...) ca fiind lucrată în grupa I de muncă în proporție de

66,6%, și perioada (...)-(...) ca fiind lucrată în grupa I de muncă în proporție de

83,3%.

Conform art. 281^2 din Codul de P. C. ,,daca prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare,,.

Atâta vreme cât în cartea de muncă se prevede această perioadă ca fiind lucrată de reclamantă în grupa I de muncă, pârâta era obligată a lua în considerare la calculul pensiei această mențiune din cartea de muncă, care se bucură de legalitate și temeinicie a înscrierii atâta vreme ce nu a fost anulată (art.1 din Decretul nr. 92/1976), pârâta neavând abilitatea de a considera sau nu valabilă o înscriere existentă în cartea de muncă.

Văzând cererea reclamantei, precum și prevederile art. 281^2 C.proc.civ., instanța a procedat la completarea dispozitivului sentinței civile.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. DE P. S. solicitând, în baza art. 304 pct. 9, art. 304 indice 1 C.proc.civ., casarea în totalitate asentinței atacate.

În motivare, s-a arătat că O. MMOS nr. 50/1990, completat cu avizele ulterioare "beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, control ori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute la anexele nr. 1 și II.

In conformitate cu prevederile pct. 4 din O. nr. 50/1990, încadrarea în grupele 1 și II de munca se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.

În conformitate cu dispozițiile pct. 6 din O. MMOS nr. 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din cadrul acestora.

Acestea pot să nominalizeze, deci să încadreze în aceste grupe, numai persoanele care au lucrat până la data de (...). Nu sunt înrudite să asimileze și în acest fel să extindă prevederile din reglementările privind încadrarea în grupa I și II de muncă și alte categorii profesionale.

Chiar daca anterior anului 1990, legislația in vigoare a cuprins prevederi referitoare la acordarea beneficiului grupelor I si II de munca, modul de aplicare al acestora a fost unul restrictiv, astfel ca, prin intrarea in vigoare a Decretului Lege nr. 6811990, s-a avut in vedere înlăturarea unor inechități in salarizarea personalului, in acordarea sporuri lor si încadrarea in grupa superioara de munca, in vederea pensionarii.

Conform art.4 din HG 1061/(...) pentru stabilirea criteriilor de încadrare a locurilor de munca in grupele I si II, "M. M. împreună cu Ministerul Sănătății, cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, vor dispune scoaterea locurilor de munca din grupele în care sunt prevăzute, în situația în care - ca urmare a măsurilor luate - condițiile de munca au încetat sa mai prezinte caracterul deosebit care a justificat încadrarea lor în grupele I și II de munca.

În toate cazurile când, ca urmare a măsurilor luate, condițiile în care se prestează activitatea în anumite locuri de munca din cadrul unor unități nu mai prezintă un caracter deosebit, unitățile respective au obligația sa înceteze a le mai considera ca încadrându-se în grupele de munca respective și în consecință sa facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de munca al angajaților în cauza.

Măsura de a înceta sa se mai considere asemenea locuri ca având condiții deosebite de munca se va lua de unitate numai pe baza aprobării organului central în subordinea căruia se găsește data cu acordul uniunii sindicatelor de ramura.

Potrivit art. 15 din O. MMOS nr. 5011990 dovedirea perioadelor de activitate desfașurate în locurile de munca si activitățile ce se încadrează in grupele I si II de munca, in vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de M. M. si O. S.

Totodată, ținând seama de prevederile art. 2 si 3 din Decretul - Lege nr.68/1990, unitățile au obligația sa analizeze si sa precizeze, in termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente in unitate, situația încadrării personalului in grupele I si II de munca începând cu (...) si pana in prezent.

Conform pct. 6, 8 si 15 din O. MMOS nr. 5011990, rezulta ca pana in data de (...), încadrarea activităților sau a locurilor de munca in grupe superioare de munca s-a efectuat sau trebuia sa se efectueze, in momentul apariției fiecărui act normativ care reglementa aceasta, iar nominalizarea persoanelor sa poată fi probata cu documente veritabile, existente in cadrul unităților angajatoare.

Din examinarea dispozițiilor legale care au reglementat încadrarea locurilor de munca din diferite unități, trecerea de la o grupa la alta, scoaterea lor dintr-o anumita grupa, stabilirea personalului care s-a încadrat in aceste grupe de munca, precum si perioadele de timp efectiv lucrate la locurile de munca incluse in aceste grupe, rezulta faptul ca acestea sunt masuri ce au avut caracterul unor acte de organizare interna a unităților, care au implicat o apreciere a organelor competente din unitate. Fiind vorba de un drept subiectiv, orice angajat care îndeplinea prevederile legale in vigoare pana la data de (...), de a fi încadrat in grupa superioara de munca, in scopul valorificării acestui interes personal, trebuia sa solicite acest fapt societății angajatoare.

După data de (...) nu mai exista baza legala pentru încadrarea locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite in gupe superioare de munca, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului ca, in anumite perioade anterioare datei de (...), o persoana si-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in gupele I si a II a de munca, se va face numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate in evidenta angajatorilor sau deținătorilor de arhive.

După data intrării in vigoare a O.ui 590/2008, respectiv, (...), angajatorii întocmesc si eliberează adeverințe conform modelului prevăzut in anexa la ordin, numai pe baza documentelor verificabile, aflate in evidenta acestora, așa cu prevede Legea nr. 44/2006.

Prin obligativitatea ca în cuprinsul adeverinței eliberate de angajator sa fie precizat actul administrativ emis de către unitate (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate in grupe superioare de munca, pontaje lunare, registrul de evidenta a intrărilor in subteran, etc.), consideră ca emitentul actului normativ a dorit sa sublinieze faptul ca nu a ultraactivat legea civila veche, care însemna aplicarea, încă un timp a legii vechi, deși a intrat in vigoare un act normativ nou, ci doar sa ateste numai pe baza documentelor întocmite la acea data, faptul ca anterior datei de (...), o persoana a fost nominalizata ca si-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in grupe superioare de munca.

Intimata pârâtă C. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:

Obiectul prezentului recurs îl constituie doar hotărârea judecătorească, prin care s-a soluționat, în cadrul procedurii prevăzute de art. 281 ind. 2

C.proc.civ., cererea de completare a sentințe civile nr. 3871/(...) pronunțată

Tribunalul Sălaj.

Astfel, se reține că din carnetul de muncă al reclamantei, reiese că a fost încadrată în perioada (...) - (...) în grupa I de muncă în procent de 66,6 %, iar în perioada (...) - (...) în grupa I de muncă în procent de 83,3 %. Temeiul juridic al încadrării în grupa I de muncă la reprezentat anexa 1 pct. 3 din Ord. 125/1990 al M..

Conform Decretului-Lege nr. 68/1990 și HG nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și II de muncă urmau a fi precizate de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., fapt concretizat prin O. M. nr.50/1990.

Așa cum corect a arătat și recurenta, la punctul 6 din O. M. nr. 50/1990 se prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I sau II de muncă se face de către conducerea societăților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.

Așadar, C. J. de P. nu are competența de a cenzura încadrarea în grupa de muncă a locurilor sau meseriilor în care își desfășoară activitatea angajații.

Dimpotrivă, acest atribut revine conducerii unităților economice, care decide, împreună cu organizațiile de sindicat, ținându-se seama de condițiile concrete de muncă în care își desfășoară activitatea persoanele respective.

Conform art. 15 din O. nr. 50/1990, „dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de munca în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de M. M. și O. S..

Rezultă așadar că instituția pârâtei nu a avut și nu are nici o competență în a stabili grupa de muncă din care a făcut parte activitatea desfășurată de un angajat potrivit normelor legale mai sus menționate, astfel că nu poate să facă abstracție de existența unei astfel de încadrări în grupa de muncă menționată în chiar carnetul de muncă al reclamantei.

Susținerile recurentei privitoare la mențiunile pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele emise de angajatori cu privire la încadrarea în grupele de muncă, se dovedesc a fi lipsite de relevanță, deoarece în speță reclamanta și-a dovedit activitatea din grupa de muncă prin înscrierile din carnetul de muncă și nu prin adeverințe, cum în mod eronat susține recurenta.

Cum toate aceste aspecte au fost dovedite cu actele depuse atât la instituția pârâtă odată cu cererea de pensionare, cât și la dosar, și cum pârâta prin refuzul recunoașterii pentru reclamantă a duratei vechimii în muncă corespunzătoare grupei I depășit atribuțiile, Curtea raportat și la dispozițiile art. 299 și 312

C.proc.civ. constatând că sub aspectul criticii ce i-a fost adusă, sentința atacată este legală și temeinică, va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate de recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 4811 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 16 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-R. M. G.-L. T. S.-C. B.

G. C.

GREFIER

Red. SCB

Dact. Sz.M./2 ex. (...)

Jud. fond: P. D. / A. Balasz

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1010/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale