Sentința civilă nr. 2012/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ nr . 2012/2013 Ședința publică de la 28 August 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: G. C. F., președinte secție GREFIER: L. D.
cu participarea asistenților judiciari
V. C. M. A. LS
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul I. Ș. în contradictoriu cu pârâta C. T. de P. B. -N. , având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
În baza prevederilor art. 155 din Legea nr. 263/2010 raportat la art. 95 pct. 4 din noul cod de procedură civilă, tribunalul este competent din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul dispozițiilor art. 238 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, ținând seama de împrejurările cauzei, raportat la obiectul cauzei, la probele solicitate, la apărările formulate, văzând necesitatea soluționării procesului într-un termen optim și previzibil, tribunalul estimează durata necesară cercetării procesului ca fiind de maxim o lună.
Se constată depusă la dosar, la data de_, o notă din partea reclamantului, în cuprinsul căreia precizează că pretențiile sale au fost rezolvate, motiv pentru care înțelege să-și retragă cererea.
Se constată depuse la dosar de către pârâtă, la data de_, prin serviciul de registratură, precizări referitoare la fondul cauzei, însoțite de o decizie emisă la data de_ .
Având în vedere poziția reclamantului față de acțiunea formulată, cererea de judecare a cauzei în lipsă, tribunalul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamantul I. Ș. a chemat în judecată pe pârâta C. T. de P. B. -N. solicitând instanței anularea deciziei de pensionare emise la data de 22 martie 2013 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie în care să fie valorificată și perioada_ -_ .
În motivare s-a arătat că în perioada_ -_ reclamantul a prestat activitate la IAS Lechința, în calitate de instalator, unitate care a intrat în faliment.
În vederea stabilirii drepturilor la pensie cu luarea în considerare a acestei perioade reclamantul a depus la dosar adeverința nr. 175/2012, care nu a fost luată în considerare.
În drept nu s-a invocat nicio dispoziție legală.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform art.
157 din Legea nr. 263/2010.
Pârâta C. T. de P. B. -N. , prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10 iunie 2013 (f. 13), în termenul legal prevăzut de art. 201 alin. 1 C.proc.civ., s-a opus admiterii acțiunii, invocând excepțiile necompetenței, prematurității și inadmisibilității.
În motivare s-a arătat că în soluționarea contestațiilor formulate împotriva unei decizii de stabilire a dreptului de pensie, Legea nr. 263/2010, prevede o procedură prealabilă specială, dând competența în soluționare Comisiei Centrale de Contestații care funcționează în cadrul Casei naționale de pensii publice București (art. 149, art.151, art.153 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu dispozițiile art. 129, art. 130, art. 131 din Legea nr. 134/2010).
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010, art. 149 alin. (l), deciziile emise de casele de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații...; necontestate în termen, deciziile sunt definitive (art. 149 alin. 4).
În acord cu dispozițiile art. 193 alin. l, alin. 2 din Legea nr. 134/2010, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea nu prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în
1
judecată. Ori, în raport de dispozițiile conținute de Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării, reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. Hotărârile Comisiei centrale de contestații ce funcționează în cadrul C.N.P.P. București, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Contestația formulată este prematură nu numai prin neîndeplinirea procedurii prealabile, dar și prin prisma dispozițiilor art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, care prevăd în mod expres că hotărârile Comisiei Centrale de Contestații pot face obiectul controlului judecătoresc în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității s-a arătat că în discuție este neluarea în considerare a perioadei de activitate cuprinsă între intervalul de timp 0_ -_, ca activitate prestată în grupa a II-a de muncă, deși este menționată ca atare în adeverința nr. 175/_ eliberată de SC "Agroindustriala,, SA Lechința prin practician în insolvență, ca deținător de arhivă.
În conformitate cu prevederile pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990, nominalizarea în grupa I si II de muncă trebuia să se facă de către conducătorul unității împreună cu sindicatele libere din unitate (în situația în care ele erau constituite). La această dată nu mai este posibilă nominalizarea persoanelor în grupa superioară de muncă și nu este legală încadrarea lor ca persoane care au prestat activitate în grupa superioară, deși acestea după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 50/1990 au continuat să presteze activitate încadrabilă în grupă, decât dacă emitentul certifică datele în baza unor documente existente, verificabile, emanate și întocmite potrivit prevederilor legislației specifice la data prestării activității.
La această dată, încadrarea locurilor de muncă în grupa I sau II, retroactiv, în temeiul Ordinului nr. 50/1990 abrogat prin art. 198 din Legea nr. 19/2000, se poate realiza doar în situații de excepție, prin instanța de judecată, promovându-se fie o acțiune în constatare, fie o acțiune în reconstituire.
Prin decizia contestată, s-a stabilit pentru contestatar, dreptul de pensie anticipată parțială.
La stabilirea acestui drept, a fost luată în considerare în baza adeverinței nr. 175/_, ca activitate prestată în grupa a II-a de muncă doar perioada de activitate prestată în intervalul_ - 0_ (anterioară intrării în vigoare a Ordinului nr. 50/1990).
Conform legislației specifice ce vizează precizarea locurilor de muncă, categoriile profesionale și activitățile ce fac obiectul recunoașterii în condiții deosebite de muncă și a încadrării în grupele I sau II - Ordinul nr. 50/5 martie 1990 pct. 1-18, încadrarea în grupele de muncă trebuia să respecte o anume metodologie.
Potrivit prevederilor de la punctul 6 din Ordinul nr. 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și a II-a de muncă se făcea de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective.
Conform prevederilor aliniatului al doilea de la punctul 15 din ordinul menționat, unitățile aveau obligația să analizeze și să precizeze în termen de 30 de zile de la data aprobării ordinului, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și a II-a de muncă începând cu_ .
Conform prevederilor punctului 8 din același ordin, perioada de timp în care o persoana a avut sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri, se stabilea de către conducerea unităților sau prin prevederile legale ce reglementau atribuții de serviciu ce reveneau fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.
Actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe de muncă I sau a II-a, au fost abrogate la data de_, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 abrogată de Legea nr. 263/2010.
După această dată nu mai există temei legal pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale în condiții deosebite în muncă, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului că în anumite perioade anterioare datei de_, o persoană și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I sau/și a II-a de muncă se va face numai dacă nominalizarea persoanei s-a efectuat anterior datei de_ și numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidenta angajatorilor sau a deținătorilor de arhive.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 149, art. 151, art. 153 din Legea nr. 263/2010 coroborate cu dispozițiile art. 129, art. 130, art. 131 din Legea nr. 134/2010; Ordinul nr. 50/5 martie 1990 pct. 1-18.
2
La data de 6 august 2013 prin cerere scrisă depusă la dosar (f. 92), reclamantul a arătat că renunță la judecata acțiunii sale, întrucât dreptul său a fost realizat prin emiterea unei noi decizii de pensionare.
Analizând actele dosarului
tribunalul reține faptul că la data de 6 august 2013, prin cerere scrisă depusă la dosar, reclamantul a arătat că renunță la judecata acțiunii sale.
Această manifestare de voință reprezintă un act de dispoziție al reclamantului, obligatoriu pentru instanța de judecată, care nu poate refuza să ia act de renunțarea părții la judecarea acțiunii formulate. Aceasta întrucât, judecata nu se poate realiza decât la sesizarea celui interesat (nemo invitur agere cogitur), iar excepțiile trebuie să fie exprese și de strictă interpretare.
Având în vedere principiul disponibilității, care implică și dreptul părții de a deschide judecata, faptul că în intervalul de timp cuprins între data introducerii acțiunii și data fixată pentru primul termen de judecată, reclamantul a înțeles să pună capăt judecății deschise de acesta în fața instanței de fond, că renunțarea la judecată îndeplinește toate cerințele de formă, tribunalul în temeiul art. 406 C.proc.civ. va lua act de renunțarea reclamantului la judecarea acțiunii civile formulate.
Întrucât actul renunțării a intervenit la data de 6 august 2013, anterior primului termen de judecată stabilit, renunțarea nu este condiționată de acordul expres sau tacit al pârâtei, conform art. 406 alin. 4 C.proc.civ.
Renunțarea reclamantului la judecată împiedică orice analiză a excepțiilor invocate de
pârâtă.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ
al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Ia act de renunțarea reclamantului I. Ș. , CNP 1., domiciliat în comuna Lechința, sat V. nr. 236, județul B. -N. la judecarea acțiunii civile formulate împotriva pârâtei C. T. de P. B. -N. , cu sediul în B., b-dul R. nr. 22, județul B.
-N. .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -N. .
Pronunțată în ședința publică din data de 28 august 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. F. L. D.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
V. C. M. A. LS
red. F.G.C./dact. F.G.C./4 exemplare _
3
| ← Decizia civilă nr. 4319/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 5859/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
