Acţiune în simulaţie. Jurisprudență Simulaţie

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul DOLJ Decizie nr. 212 din data de 05.02.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:...........

Dosar nr. 1930/304/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 212/2018

Ședința publică de la 05 Februarie 2018

Completul compus din:

PREȘEDINTE ...........

Judecător ..............

Grefier ............

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta-reclamantă ............... împotriva sentinței civile nr. .............., pronunțate de Judecătoria Segarcea în dosarul nr. ............... în contradictoriu cu intimații-pârâți .................., având ca obiect acțiune în declararea simulatiei.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de ........, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de ..........., când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi ......, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. ........., pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr..........., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta ........., în contradictoriu cu pârâții ..............

A fost obligată reclamanta la 2400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul ............

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit înscrisului "Chitanță" încheiat la .............., reclamanta .......... a arătat că vinde una casă de locuit situată în .........., cu vecinătățile indicate în acest înscris. De asemenea, a arătat că vinde și terenul aferent acestei case.

S-a menționat că, cumpărător este ........ iar chitanța s-a încheiat în prezența martorilor ............

În chitanța respectivă s-a menționat Nota că această casă nu se poate înstrăina până pe data de 20 aprilie 2013, dată la care reclamanta ........ se obligă să restituie suma de 5.200 euro primită în avans.

Potrivit înscrisului Chitanță de mână încheiat la data de ........, între .........., în calitate de vânzător și ........, în calitate de cumpărător, s-a arătat că în data de mai sus reclamanta ......... a vândut o casă de locuit și terenul intravilan aferent acestei locuințe, cu obligația de a demola grajdul de animale compus din două camere și va lua materialele de construcții, casă ce s-a vândut cu suma de 5.200 euro și s-a achitat în fața martorilor ...........

În acest înscris, s-a inserat clauza că, dacă una din părți nu va respecta prezenta chitanță de mână, va despăgubi pe cealaltă parte cu suma de 10.000 euro.

Prin acțiunea de față, reclamanta .......... a formulat, în contradictoriu cu pârâții .........., acțiune în simulație, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că așa-zisele contracte de vânzare-cumpărare încheiate sub forma unor acte sub semnătură privată intitulate generic "chitanță" încheiate la data de ........ și respectiv ........... sunt simulate, părțile încheind în realitate un contract de împrumut.

În drept, instanța a reținut că, în materia actelor juridice patrimoniale, simulația este reglementată prin dispozițiile art. 1289 și urm. C.civ., ca excepție de la opozabilitatea actului juridic față de terți.

Prin simulație se înțelege astfel operațiunea juridică în cadrul căreia printr-un act juridic public, dar aparent, denumit și simulat, se creează o altă situație juridică decât cea stabilită printr-un act juridic ascuns, secret dar adevărat, denumit impropriu și contraînscris.

În cazul simulației, voința reală a părților nu este reflectată în actul public, ci în actul secret.

Pentru a fi în prezența simulației, este necesar ca actul juridic ascuns să se încheie concomitent sau înainte de încheierea actului public, simulat.

Sancțiunea cu caracter general în materie de simulație constă în inopozabilitatea față de terții de bună credință a situației juridice create prin actul secret precum și, dacă este cazul, înlăturarea simulației pe calea acțiunii în simulație.

Astfel, acțiunea în simulație este acea acțiune în justiție prin care se urmărește dezvăluirea caracterului mincinos al contractului public și existența unui alt contract, cel secret, care corespunde voinței reale a părților, iar atunci când partea care exercită acțiunea pretinde că simulația are un caracter ilicit, art. 1292 teza a II-a C.civ. îi permite să facă dovada simulației cu orice mijloc de probă.

Efectul admiterii unei acțiuni în simulației constă în înlăturarea efectelor contractului public, singurul contract eficient rămânând cel secret, în măsura în care îndeplinește condițiile de valabilitate.

În speță, reclamanta a invocat caracterul simulat al celor două înscrisuri sub semnătură privată, încheiate succesiv cu cei doi pârâți chemați în judecată, susținând că situația juridică reală a fost a unui contract de împrumut și nu de vânzare-cumpărare.

Instanța a reținut că, deși este vorba de două înscrisuri sub semnătură privată, acestea au fost încheiate cu privire la același imobil, de către reclamantă și, succesiv, cu cei doi pârâți, între cele două acte fiind astfel o legătură necontestată de către părți, cu atât mai mult cu cât fiecare pârât ce nu figura ca parte în actul juridic a fost menționat ca martor.

În apărare, față de susținerile reclamantei, pârâții au arătat că au avut reprezentarea încheierii unei promisiuni de vânzare-cumpărare, singurul care a avut intenția de a cumpăra fiind Lăutaru Parulea însă, întrucât nu ar fi avut banii necesari, i-ar fi împrumutat de la pârâtul Rada Tudor și i-ar fi dat cu titlul de preț și nu împrumut reclamantei, singurul motiv pentru care cel de-al doilea pârât figura ca și cumpărător în chitanța inițială fiind acela de a i se constitui o garanție pentru împrumutul dat primului pârât.

Din observarea modului de redactare a celor două înscrisuri, instanța a reținut că părțile care le-au încheiat și-au asumat calitățile de vânzător, respectiv cumpărător, de asemenea și obiectul promisiunilor fiind acela de a vinde.

Așa cum a rezultat din aceste înscrisuri, prețul vânzării a fost de 5.200 euro, stipulat expres în cea de-a doua chitanță, iar în prima aceeași sumă a fost menționată în cadrul clauzei inserate la final, prin care reclamanta se obliga să o restituie ca fiind primită în avans.

În același sens, din răspunsul la interogatoriul ținut (fila 84), reclamanta a recunoscut că în luna ianuarie 2013 a negociat cu pârâtul Lăutaru Parulea vânzarea imobilului din ........... pentru prețul convenit de 5.200 euro.

Pe de altă parte, aceeași reclamantă a arătat că a primit doar 4000 euro împrumut, cu o dobândă de 2600 euro, și că a dat casa împrumut până face rost de bani, urmând să restituie 5200 euro. Totodată, reclamanta a recunoscut că ....... a achitat această sumă pentru pârâtul ........ iar pentru garantarea restituirii sumei de către pârât s-a încheiat chitanța de vânzare dintre reclamantă și ..........., în data de ...........

La interogatoriu, reclamanta a mai arătat că a dat casa împrumut iar când a făcut rost de bani a aflat că un vecin a cumpărat-o de la .............

În acest sens, reclamanta a recunoscut că pârâtul .......... a intrat în posesia casei încă de la data încheierii primei chitanțe, ....... și că s-a înregistrat cu aceasta la Primăria ....... pentru plata taxelor și impozitelor, precum și că a încasat suma de 5.200 euro menționată în cea de-a doua chitanță încă din data de ........., însă nu ca preț de vânzare a imobilului ci ca împrumut.

Prin răspunsurile la interogatoriul ținut de reclamantă (fila 86), pârâtul ........... a negat încheierea unui contract de împrumut cu aceasta în data de .........., arătând în schimb că a fost cu pârâtul ........... să cumpere această casă de la reclamantă, arătând că a fost vorba de încheierea tranzacției de vânzare cumpărare, și nu de împrumut.

În ceea ce privește interogatoriul încuviințat a fi ținut pârâtului .........., instanța a reținut că acesta a lipsit nejustificat la termenul la care a fost citat pentru administrarea probei, înscrisurile medicale depuse de apărător la următorul termen de judecată fiind anterioare sau ulterioare acestui moment, astfel încât, având în vedere invocarea dispozițiilor art. 358 C.p.civ., împrejurarea va fi socotită ca un început de dovadă în folosul reclamantei.

Martorul ......., care a redactat înscrisul din ........., a declarat că reclamanta ar fi împrumutat de la pârâtul .......... suma de 4000 euro cu o dobândă de 10% iar casa ar fi fost dată ca o garanție că s-ar restitui banii, însă conținutul înscrisului a fost cel reieșit din discuțiile ce au avut loc între ei cu privire la ce să treacă în înscris, cu toate că discuțiile au fost în legătură cu împrumutarea sumei, în chitanță a scris altceva așa cum au fost de acord părțile. De asemenea, a relatat că reclamanta s-a exprimat și că va vinde casa dacă nu reușește să facă rost de bani. Martorul a relatat că pârâtul .......... i-ar fi cerut să treacă la rubrica "cumpărător" pe o persoană numită .......... despre care a susținut că nu s-ar fi aflat la acel moment prezentă, cu toate că nu mai reține cine a semnat ca martor alături de dânsul, neputând explica motivul pentru care nu a fost trecut în act ca parte pârâtul ......... care venise cu reclamanta pentru a-l încheia, ci o altă persoană ce nu o recunoștea să fie de față iar cel prezent a semnat ca martor alături de el.

Martorul .........., rudă cu reclamanta în grad neprohibit, a relatat în legătură cu o discuție la care ar fi asistat în curtea reclamantei între aceasta și pârâtul .......... în legătură cu un împrumut pe care acesta i l-ar fi dat și întrucât nu a fost restituit cel din urmă ar fi luat casa și ar fi vândut-o mai departe. Martorul însă nu a putut preciza când s-ar fi încheiat chitanța între părți și nici nu a văzut efectiv vreo sumă dată, nici ulterior nu a mai auzit ce sume s-au dat între părți.

Pe de altă parte, martorul ........ a declarat că a mers în calitate de șofer, la solicitarea pârâtul ........., în com. Lipovu unde dorea să cumpere o casă, împreună fiind și cu celălalt pârât recunoscut în sală dar al cărui prenume îl știa ........., iar din discuțiile celor doi a aflat că pârâtul ........ a împrumutat de la celălalt suma de 5000 euro. Martorul a arătat că ambii pârâți au fost cu reclamanta împreună la primărie pentru a încheia înscrisul și că, pe drum la întoarcere, a auzit că au cumpărat casa, .......... luând împrumut de la cel de-al doilea pârât banii ce trebuiau restituiți în trei luni de zile, urmând ca ulterior să revină și să facă actele, acesta fiind motivul pentru care în prima chitanță a fost trecut pârâtul ......... iar în cea de-a doua, încheiată tot la primărie, a fost trecut pârâtul .......... Martorul a declarat că nu a auzit în discuțiile între cei doi că urmau să o împrumute cu bani pe proprietara casei.

Martorul ............, din ..........., a declarat că în anul 2013, după sărbătorile de iarnă, s-a întâlnit la sediul Primăriei cu pârâtul ......... care venise împreună cu mai multe persoane să cumpere o casă, fiind împreună cu un băiat pe care a auzit că îl strigă ......... și vânzătoarea, o persoană pe nume ........., tot din localitate. A arătat a întrebat și a aflat că prețul casei a fost de 5000 euro. Martorul a mai relatat că nu a auzit ca între ............. să fi existat vreun împrumut cu bani.

Instanța a reținut că între reclamantă și pârâtul ........... a mai existat un litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. ..........., soluționat prin sentința civilă nr. .........., definitivă prin respingerea apelului, ce a avut ca obiect nulitatea absolută a convenției intitulată chitanță încheiată de mână la data de .......... , fiind fondată pe o cauză ilicită și încheiată în frauda legii , pe de o parte, iar pe de altă parte, natura juridică a convenției nu a fost una specifică vânzării imobilului ci una de împrumut, fiind astfel incident motivul de nulitate legat de eroarea obstacol cu privire la natura juridică a convenției încheiate.

În considerentele acelei hotărâri, instanța a reținut că între reclamanta ....... și pârâtul ...... s-a încheiat la data de ......... o convenție intitulată "Chitanță de mână", prin care reclamanta ....... a promis vânzarea imobilului compus dintr-o casă și terenul aferent paratului .......... în schimbul sumei de 5.200 Euro.

Prin cererea formulată în respectivul litigiu, reclamanta a invocat două cauze de nulitate absolută a acestei convenții, și anume: cauza ilicită determinată de frauda la lege și cauza de nulitate absolută determinată de eroarea obstacol, în sensul că reclamanta a avut reprezentarea încheierii unui contract de împrumut și nu unui antecontract de vânzare-cumpărare.

În urma administrării probatoriului încuviințat, prima instanță a concluzionat că la încheierea celei de-a două chitanțe (..............), voința reclamantei a fost una clară, și anume intenția de a vinde imobilul.

În acest sens, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 431 alin. 2 C.p.civ., oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

În ceea ce privește primul înscris, instanța a constatat că există contradicții evidente între declarațiile martorului ............. audiat în cele două cauze, în sensul că în primul dosar a susținut că pârâtul ............ acordase un împrumut fiului sau fratelui reclamantei, nu acesteia, cea din urmă promițând vânzarea imobilului pentru restituirea aceluiași împrumut și că, la încheierea primului antecontract cel care discuta și negocia cu reclamanta era .......... și u .........., cu toate că în cauza de față a declarat că pârâtul .......... i-ar fi cerut să treacă la rubrica "cumpărător" pe o persoană numită ............. despre care a susținut că nu s-ar fi aflat la acel moment prezentă.

În același sens, s-a reținut că în prima cauză a mai fost audiat un martor - ........... ce a declarat că pârâtul ........... ar fi împrumutat o sumă de bani fiului reclamantei și nu acesteia și că cea din urmă ar fi vândut casa până la momentul când va strânge banii să-i restituie pârâtului.

Prin urmare, având în vedere probatoriul administrat dar și efectele pronunțării hotărârii judecătorești anterioare, instanța a reținut că în prezenta cauză nu s-a făcut dovada că antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantă cu cei doi pârâți ar fi avut un caracter simulat, în sensul că voința acestora ar fi fost de acordare a unui împrumut către reclamantă, deghizat sub forma unor promisiuni de vânzare-cumpărare. Sub acest aspect, este de remarcat că actul secret a cărui eficiență se urmărește a fi obținută prin declararea acțiunii în simulație trebuie să privească aceleași părți ca ale actului în care este deghizat, respectiv ca efectele juridice ale actului ascuns să se producă față de reclamanta care invocă împrejurarea primirii unui împrumut, împrejurare însă care nu a fost dovedită.

Dimpotrivă, din probatoriul administrat a rezultat voința reală a pârâtului ........... de a dobândi imobilul ce a făcut obiectul înscrisurilor sub semnătură privată, acestea fiind încheiate în modalitatea expusă ca urmare a unei convenții de împrumut dintre cei doi pârâți, urmată de intrarea pârâtului ............. în posesia bunurilor încă de la data încheierii primei chitanțe și înregistrarea în evidențele autorității locale pentru plata taxelor și impozitelor.

Prin urmare, instanța a reținut că nu se pot aplica dispozițiile invocate de reclamantă - art. 1266 alin. 1 C.civ. ce se referă la interpretarea contractelor după voința concordantă a părților, în speță voința pârâtului fiind neechivocă în sensul de a cumpăra imobilul, așa cum rezultă din probatoriul analizat anterior.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate în cauză, instanța a reținut că la dosar pârâtul .......... prin apărător ales a depus chitanța onorariului de avocat în sumă de 4800 lei, pe care a solicitat-o cu acest titlu.

În drept, instanța a reținut că potrivit art. 453 alin. 1 C.p.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 451 C.p.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

În speță, având în vedere valoarea obiectului cauzei, complexitatea și circumstanțele acesteia, apreciind disproporționat cuantumul total al onorariului menționat în chitanța depusă la dosar, în temeiul dispozițiilor legale amintite instanța a obligat reclamanta la 2400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul .............

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta ..........., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Arată că la data de ........., prin actul sub semnătură privata intitulat "Chitanța de mână"; reclamanta a promis că vinde o casa de locuit din ........., având ca vecini ..........., sub condiția ca până la data de ..........., data la care va avea loc vânzarea, reclamanta sa restituie suma de 5200 Euro.

Acest act sub semnătură privata s-a încheiat în prezența martorilor ......., intimat-pârât în cauza de față și respectiv ............, fără a fi semnat de către reclamantă.

Reclamanta arată că în conținutul actului s-a menționat expres ca "aceasta casa nu se poate înstrăina pana la data de ........., data la care reclamanta se obligă să restituie suma de 5200 Euro primită în avans";. În realitate, nu s-a trecut niciun preț, în situația în care era vorba de vânzarea-imobilului, folosindu-se cuvântul "avans".

Așa cum s-a reținut și în cauza ........, în speță este vorba de un împrumut de bani, către apelantă prin familia sa, intimatului .............

Motivul determinant al încheierii actului juridic se poate referi fie la însușirile unei prestații, fie la calitățile unei persoane. El se caracterizează prin aceea că este concret și variabil de la o categorie alta de acte juridice civile și chiar în cadrul aceleiași categorii de acte juridice.

Reclamanta apreciază că în cauza de față avem de-a face cu un împrumut de bani, iar în considerarea oferirii unei garanții împrumutătorului, a încheiat o primă chitanță la data de ............, sub antecontract de vânzare-cumpărare, pentru a garanta suma împrumută.

Reclamanta arată că pârâtul ........ nu ar fi împrumutat de la intimatul .......... suma de 5200 Euro oferindu-i în schimb imobilul dobândit la data de .......... de la reclamantă.

Deși în speță, actul sub semnătură privată nu este un veritabil act autentic prin care să opereze transferul dreptului de proprietate, apreciază că în cauză au fost încălcate normele de drept material referitoare la înstrăinarea imobilelor.

Potrivit art. 1239 alin. (1) C.civ., "contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută", iar alin. (2) al aceluiași articol dispune că "existența unei cauze valabile se prezumă până la la proba contrară".

Ulterior, la data dc ......... se încheie înscrisul contestat, intitulat Chitanța de mână, cu pârâtul ..........., fără ca acest înscris să conțină noțiunea de vânzare a imobilului în discuție, imobil care să fie determinat sau determinabil, act care nu reprezintă un act legal de vânzare cumpărare, ci un veritabil contract de împrumut, corelându-se această afirmația cu sintagma "avans"; din primul act.

Așadar prin acest act, s-a materializat în scris o așa-zisa convenție de vânzare iar la rubrica preț a fost menționată suma de 5200 euro, deși reclamanta nu primise acești bani ca preț al casei sale, ci împrumutase 4000 de Euro.

Suma de 5200 Euro era consecința faptului ca până la acea data reclamanta achitase pârâtului 1200 de Euro din aceasta dobânda, astfel încât acesta mai solicita 5200 Euro - 4000 Euro împrumutul si 1200 Euro dobanda restantă.

Aceasta concluzie reiese și din clauza inserata la sfârșitul actului, prin care părțile stabileau restituirea împrumutului pana la data de .........., clauza care in adevăratul sens este de fapt specifica contractelor de împrumut.

Potrivit art. 1266 alin. (1) Noul Cod Civil, dacă între voința internă reală și declarația de voință a părților contractante există neconcordanță, are prioritate întotdeauna voința adică în noua formulare "voința concordantă"; - cea care se regăsește în actul secret.

Consecința încheierii acestui act contestat a fost aceea ca din cauza dobânzii împovărătoare impuse de pârât, reclamanta nu a putut restitui împrumutul solicitat de către acesta, iar pârâtul i-a luat casa cu de la sine putere, împotriva oricărei atitudini de buna credință, pe care a înstrăinat-o, fără a fi de drept proprietar, unei alte persoane la data de .........

În motivarea hotărârii instanța de fond în esență a reținut că ,,Potrivit înscrisului CHITANȚA încheiată la ........, reclamanta Ioniță luliana a arătat că vinde una casă de locuit situată ........., cu vecinătățile indicate în acest înscris. De asemenea, a arătat că vinde terenul aferent acestei case.

S-a menționat că, cumpărător este .......... iar chitanța s-a încheiat în prezența martorilor .............

In chitanța respectivă s-a menționat Nota că această casă nu se poate înstrăina până pe data de 20 aprilie 2013, dată la care reclamanta ........ se obligă restituie suma de 5.200 euro primită în avans ";.

Deși se precizează fără echivoc faptul că în cauză este vorba de un avans și nu de un imobilului în discuție, instanța de fond a nesocotit voința reală a părților preferând declarațiile neadevărate ale intimaților și ale martorilor propuși de către aceștia, care nu corespund adevărului";.

Reclamanta arată că instanța de fond a înlăturat depoziția singurului martor propus de aceasta, în speță ..........., persoana care a scris actul sub semnătură privată și care a declarant foarte clar că în cauză este vorba de "un împrumut de bani."

Martorul intimaților care a avut calitatea de șofer a declarant că "el nu a fost prezent la sediul Primăriei unde s-a încheiat chitanța de mână, însă știe de la intimații pârâți";.

Apreciază că o asemenea declarație nu poate fi primită și nu poate să demonstreze niciodată voința părților. Acest martor, propus de către parați a relatat discuțiile din autoturismul cu care s-au deplasat și nu negocierea tranzacției în esența ei, însă instanța de fond a apreciat că această declarație este una elocventă și a dat eficiență maximă în soluționarea dosarului.

Reclamanta arată că simulația este reglementată prin dispozițiile art. 1289 și urm. C.civ., ca excepție de la opozabilitatea actului juridic față de terți.

Prin simulație se înțelege astfel operațiunea juridică în cadrul căreia printr-un act juridic public, dar aparent, denumit și simulat, se creează o altă situație juridică decât cea printr-un act juridic ascuns, secret dar adevărat, denumit impropriu și contraînscris.

Pentru a fi în prezența simulației, este necesar ca actul juridic ascuns să se încheie concomitent sau înainte de încheierea actului public, simulat. Sancțiunea cu caracter general în materie de simulație constă în inopozabilitatea față de terții de bună credință a situației juridice create prin actul secret precum și, dacă este cazul, înlăturarea simulației pe calea acțiunii în simulație.

Astfel, acțiunea în simulație este acea acțiune în justiție prin care se urmărește a caracterului mincinos al contractului public și existența unui alt contract, cel secret, care corespunde voinței reale a părților, iar atunci când partea care exercită acțiunea pretinde că simulația are un caracter ilicit, art. 1292 teza a 11-a C.civ. îi permite să facă dovada simulației cu orice mijloc de probă.

Reclamanta apreciază că nu a avut în vedere faptul că, deși este vorba de două înscrisuri sub semnătură privată, acestea au fost încheiate cu privire la același imobil, cu cei doi intimați, între cele două acte, fiind asfel o legătură necontestată de către părți, cu atât mai mult cu cât fiecare pârât ce nu figura ca parte în actul juridic a fost menționat ca martor.

Reclamanta arată că cei doi pârâți au încercat să pună mână pe imobilul reclamantei prin actele simulate intitulate "chitanța", care de altfel au ascuns un împrumut de bani.

Actele sub semnătură privată nu au fost semnate de către reclamanta și înțelege să se însrie în fals împotriva semnăturii la rubrica vânzător de pe ambele înscrisuri, solicitând totodată o expertiză grafică.

Solicită proba cu martorii - .............., ambii domiciliați în jud Dolj, interogatoriu intimatului ..........., înscrisuri, și expertiza grafica pentru a demonstra ca nu a semnat chitanțele simulate.

Pârâtul .............. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.

Consideră că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală iar susținerile apelantei reclamant sunt neîntemeiate întrucât, starea de fapt pe care aceasta o prezintă în cuprinsul cererii de apel este neadevărată.

Astfel, ca urmare a faptului că apelanta reclamanta dorea să vândă imobilul situat în ............, la începutul lunii ianuarie 2013 intimatul pârât ............... a venit la intimat și i-a solicitat să-l împrumute cu suma de 5.200 euro întrucât negociase cu apelanta și convenise cu aceasta să cumpere imobilul anterior menționat și nu avea suma necesară achiziționării acestui imobil.

Prin urmare, arată că a fost de acord să-l împrumute pe ......... cu suma de 5.200 euro necesară cumpărării imobilului de la apelantă și a convenit cu acesta să-i restituie această sumă, fără nicio dobândă, până la data de 20.04.2013 si i-a achitat apelantei această sumă în locul intimatului pârât Lăutaru cu titlu de preț de vânzare al imobilului.

Pentru garantarea sumei împrumutate de pârâtul ....... intimatului pârât ............, ce a constituit prețul achitat apelantei, la data de ............. s-a încheiat un act sub semnătură privată intitulat - Chitanță, prin care apelanta s-a obligat să-i vândă pârâtului ........... imobilul la prețul de 5.200 Euro, cu condiția ca pârâtul .......... să nu înstrăineze imobilul până la data de 20.04.2013.

Acesta este singurul împrumut care însă, s-a făcut între pârâtul ......... si pârâtul ......., apelantei nefiindu-i împrumutată nicio sumă de bani nici de pârâtul ...... si nici de către ........ așa cum susține în mod fals apelanta.

De altfel, în chitanța din data de ........ s-a stipulat în mod expres că până la data de ........., apelanta va restitui avansul către intimat, această clauză reprezentând în fapt o garantare a împrumutului fără dobândă acordat de pârâtul ....... lui ..........

Apelanta reclamanta încearcă să susțină că de fapt, prețul vânzării achitat de pârâtul ........... în locul intimatului pârât .......... ar fi reprezentat un împrumut acordat acesteia, deși în calitate aceste afirmații sunt neadevărate și nedovedite așa cum s-a dovedit și din probele administrate la instanța de fond, motivele de apel invocate de apelantă fiind nefondate.

Prin urmare, chitanța din data de .......... a avut ca unic scop vânzarea imobilului către intimatul pârât ........ dar și garantarea pârâtului ........ că ....... îi va restitui suma de 5.200 Euro pe care i-a împrumutat-o dar i-a fost înmânată apelantei reclamante ......... ca preț de vânzare al imobilului întrucât, în acest fel, pârâtul .......... avea garanția că își va primi înapoi banii împrumutați intimatului pârât ...........

De asemenea, așa cum a reieșit și din probele administrate la instanța de fond, inclusiv din răspunsul la interogatoriu luat apelantei de intimatul pârât .........., încă de la data care s-a încheiat convenția din data de ........, imobilul a intrat în posesia lui ........ care era cumpărătorul imobilului, acesta fiind si motivul pentru care a fost menționat ca martor în chitanța de mână din data de ........., iar apelanta a încasat prețul vânzării de la ........ din banii împrumutați de pârâtul ......... acestuia, cu unicul scop de a cumpăra imobilul.

Ulterior, spre sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai 2013, ....... i-a restituit suma împrumutată iar între apelanta reclamantă și intimatul pârât ......... s-a încheiat la data de ........... o altă chitanță de mână prin care aceasta îi vindea direct acestuia imobilul pentru care încasase deja prețul de vânzare de 5.200 Euro încă din data de ......., urmând ca ulterior aceștia să încheie și actele în formă autentică, nefiind vorba de un contract de împrumut simulat, întrucât nu apelanta a fost cea care a primit împrumutul ci ........., suma împrumutată de acesta mine fiind remisă apelantei ca preț al vânzării.

Arată că apelanta reclamantă în mod intenționat omite să amintească în cuprinsul motivelor de apel de faptul că între .......... și apelanta-reclamantă ........... a mai existat un litigiu anterior ce a făcut obiectul Dos. nr. ........ al Judecătoriei Segarcea prin care apelanta a solicitat anularea convenției din data .........., litigiu în care pârâtul a avut calitatea de martor.

Practic, asupra cererii privind anularea convenției din data de ....... instanța deja s-a pronunțat în litigiul anterior reținându-se intenția apelantei reclamante de a vinde imobilul către .......... iar în aceste condiții este indubitabil că prin hotărârea judecătorească definitivă convenția din ....... a fost calificată drept o promisiune bilaterală de vânzare- cumpărare, situație față de care ceea ce s-a statuat în primul litigiu prin hotărârea judecătorească definitivă a intrat în puterea lucrului judecat, chiar dacă pârâtul nu a fost parte în primul litigiu.

Soluția instganței de fond este temeinică și legală, întrucât față de împrejurarea că anterior s-a stabilit cu putere de lucru judecat că între părți s-a încheiat o promisiune de vânzare și nu un contract de împrumut, este cert că susținerile apelantei reclamante sunt nefondate.

În ceea ce privește motivul de apel invocat de apelanta-reclamantă privind faptul că nu ar fi semnat niciunul dintre cele două înscrisuri, arată că că până la acest moment, deși apelanta-reclamantă a mai solicitat anularea celor două chitanțe într-un alt litigiu cu ......... nu a menționat niciodată că nu ar fi semnat aceste chitanțe.

Din contră, atât din răspunsurile la interogatoriu din faza de fond precum și răspunsul la interogatoriu din din Dosarul nr. ........... apelanta reclamanta a recunoscut că a semnat actele și a încasat prețul vânzării, aspecte confirmate inclusiv de martorii apelantei reclamante situație față de care este cert că cele menționate în apel in sensul că nu ar fi semnat cele doua chitanțe adevărate.

Prin urmare, este cert că și aceste critici ale apelantei reclamante sunt nefondate în condițiile în care instanța de fond și-a întemeiat soluția pe un probatoriu complex, din cuprinsul mită indubitabil că intenția părților a fost aceea de a încheia o promisiune de vânzare- cumpărare și nu un contract de împrumut.

Pârâtul ........... a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.

Consideră că soluția instanței de fond este temeinică și legală întrucât la pronunțarea sa, instanța a avut în vedere toate elementele de fapt și de drept ale cauzei deduse judecății.

Referitor la motivele de apel invocate de apelanta reclamantă, consideră că acestea sunt simple afirmații fără niciun suport probator, neconstituind critici pertinente cu privire la sentința dată, apelul fiind nefondat.

Astfel, în ceea ce privește partea introductivă a apelului se poate observa că apelanta reclamantă a reluat în tot, până la pagina 3 paragraful 5 din cererea de apel susținerile din cererea chemare în judecată, fără a aduce vreo critică pertinentă hotărârii instanței de fond.

În acest sens, prin susținerile sale, apelanta reclamantă încearcă în mod voit să denatureze realitatea raporturilor juridice dintre părți făcând afirmații nesusținute de niciuna dintre probele administrate în fața instanței de fond.

În realitate, singurul împrumut care a existat între părți îl reprezintă împrumutul pe care pârâtul l-a primit de la intimatul pârât Rada Tudor în vederea cumpărării imobilului proprietatea reclamantei.

Așa cum a dovedit prin probatoriile administrate, urmare a faptului că reclamanta dorea să vândă imobilul situat în .............., localitate din care pârâtul sunt originar, la începutul lunii ianuarie 2013 a negociat cu aceasta și a căzut de acord să cumpere imobilul anterior menționat la prețul de 5.200 Euro.

Față de împrejurarea că la acel moment nu deținea sumele de bani necesare achitării prețului și întrucât apelanta reclamantă se grăbea, a împrumutat de la numitul ......... suma de 5.200 Euro pe care urma să i-o restitui acestuia, fără nicio dobândă, până la data de ......... iar numitul .......... a achitat prețul vânzării în locul pârâtului.

Acesta este singurul împrumut care s-a făcut între mine și intimatul pârât ............, apelantei reclamante nefiindu-i împrumutată nicio sumă de bani, asa cum susține aceasta.

De altfel, pentru garantarea sumei împrumutate de mine de ia .........., ce a constituit prețul achitat apelantei reclamante, la data de ............ s-a încheiat un act sub semnătură privată titulat - Chitanță, prin care apelanta reclamantă s-a obligat să-i vândă lui ............ imobilul prețul de 5.200 Euro cu condiția ca acesta să nu înstrăineze imobilul până la data de ............

În cuprinsul acestui înscris s-a menționat că până la data de .............., reclamanta va restitui avansul către ..........., această clauză reprezentând în fapt o veritabilă ipotecă imobiliară pentru garanția împrumutului fără dobândă primit de pârât de la ...........

Se observă că apelanta reclamanta încearcă să susțină că de fapt prețul vânzării achitat de ada ........ în locul pârâtului ar fi reprezentat un împrumut acordat acesteia, aceste afirmații fiind neadevărate și nedovedite așa cum s-a stabilit și în primul litigiu, această chestiune intrând în puterea de lucru judecat.

Chitanța din data de ............ a avut ca scop garantarea intimatului pârât - împrumutătorul .......... că pârâtul îi va restitui suma de 5.200 Euro pe care acesta i-a împrumutat-o pârâtului ............ pentru cumpărarea imobilului dar i-a înmânat-o apelantei reclamante ca preț de vânzare al imobilului iar în acest fel, împrumutătorul .......... avea garanția că își va primi înapoi banii împrumutați către pârât, scopul acestei chitanțe fiind acela de garanta pe pârât că își va primi banii de la pârât pentru că în fapt imobilul s-a transmis către pârât și nu către .......... asa cum s-a stabilit si în litigiul anterior, această chestiune intrând în puterea de lucru judecat, conform Sentinței civile nr. ......... a Judecătoriei Segarcea pronunțată în Dos. nr. ......., rămasă definitivă prin Decizia nr. ........ ...... pronunțată de Tribunalul Dolj.

În ceea ce privește criticile apelantei reclamante privind faptul că instanța a înlăturat depoziția martorului ........., instanța a avut în vedere contradicțiile flagrante între declarațiile pe care acest martor le-a dat în fața instanței de fond comparativ cu cele relatate în instanței în primul litigiu dintre părți în care acest martor nu a putut preciza în mod clar reclamanta a primit vreo sumă de bani împrumut, acesta menționând doar că a auzit despre fratele acesteia că ar fi împrumutat anumite sume de bani.

Instanța a înlăturat în mod corect depoziția acestui martor întrucât, fiind audiat în fața ei nu-și mai amintește care au fost părțile prezente la încheierea tranzacției,întrebat fiind dacă .......... a fost de față acesta a negat deși în prima declarație din primul litigiu a arătat că și ........ a fost de față, fapt ce dovedește că martorul nu a răspuns în mod obiectiv la întrebările instanței.

De altfel, este de remarcat că deși apelanta reclamantă a susținut și susține pe de o parte că a încheiat cele două convenții cu subsemnatul, în ultimul motiv de apel susține că nu a semnat unul din cele două înscrisuri, și înțelege să se înscrie în fals solicitând o expertiză grafică, ceea dovedește caracterul oscilant și încercarea de a induce în eroare instanța de judecată.

Nu în ultimul rând, este de remarcat că apelanta reclamantă nu a adus nicio critică hotărârii în ceea ce privește faptul că instanța a reținut împrejurarea raportat la primul litigiu în care instanța a reținut în mod definitiv că la încheierea celei de-a doua chitanțe (........), voința apelantei reclamante a fost una clară, și anume intenția de a vinde imobilul.

Practic apelanta reclamantă nu a criticat în niciun fel faptul că instanța a apreciat că aspect a intrat în puterea de lucru judecat, fapt ce nu mai poate fi contrazis de o altă hotărâre judecătorească, această chestiune fiind deja dezlegată între părți.

Sub acest aspect, solicită instanței de apel să aibă în vedere faptul că susținerile apelantei reclamante privind plata unei dobânzi mascate au făcut deja obiectul cenzurii instanței de judecată în primul litigiu, stabilindu-se cu putere de lucru judecat faptul că nu se vorbi de aplicarea unei dobânzi câtă vreme voința reclamantei a fost mia clară, și anume ia de a vinde imobilul...

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată și reține următoarele:

Criticile apelantei se referă, în esență, la greșita evaluare și apreciere a probelor de către prima instanță de fond și la greșita calificare juridică a situației de fapt care rezultă din probatoriul administrat.

La originea litigiului dintre părți au stat două înțelegeri consemnate în două înscrisuri sub semnătură privată, una la data de ........., prin care apelanta-reclamantă ............ s-a angajat să îi vândă pârâtului .......... casa de locuit situată în .......... și terenul aferent acestei case și alta la data de .........., prin care apelanta-reclamantă s-a angajat să îi vândă aceeași casă de locuit împreună cu terenul pârâtului .................

Apelanta susține că ambele acte juridice sunt simulate și că înțelegerea reală dintre părți a avut ca obiect împrumutul cu dobândă cămătărească.

În ceea ce privește cel de-al doilea înscris sub semnătură privată, acesta a mai făcut obiectul analizei într-o altă cauză, respectiv în dosarul nr. .......... înregistrat pe rolul Judecătoriei Segarcea, în care apelanta ............ a solicitat să se constate nulitatea absolută a convenției, fiind fondată pe o cauză ilicită și încheiată în frauda legii, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că natura juridică a convenției nu a fost una specifică vânzării imobilului ci una de împrumut, fiind astfel incident motivul de nulitate legat de eroarea obstacol cu privire la natura juridică a convenției încheiate.

Prin sentința civilă nr. .........., Judecătoria Segarcea a găsit neîntemeiată acțiunea, iar în ceea ce privește cea de-a doua cauză a nulității, a reținut că la încheierea chitanței din data de ..........., voința reclamantei de a-i vinde imobilul lui ......... a fost clară.

În final, instanța a oferit și o motivare subsidiară, arătând că "chiar dacă s-ar considera că reclamanta nu a dorit să-și înstrăineze imobilul, din declarația martorului .......... (fila 61) prezent la încheierea antecontractului reiese că reclamanta a înțeles că promisiunea vânzării este supusă unei condiții suspensive, și anume restituirea împrumutului într-un termen de 1 an, condiție ce în final nu s-a îndeplinit, astfel că efectele sunt aceleași și anume dobândirea de către pârât a unui drept de creanță împotriva reclamantei.

Împrejurarea că voința reală a părților contractante a fost aceea de a se încheia un antecontract supus unei condiții suspensive și anume de restituirea sumei primite în avans, și nu încheierea unui contract de împrumut, pune problema intentării unei acțiuni în simulație, prin care să se demonstreze caracterul simulat al operației, spre a face să se aplice singurul contract ce corespunde voinței reale a părților cu care însă instanța nu a fost sesizată.", a mai arătat judecătoria.

Prin decizia civilă nr. .........., Tribunalul a tranșat definitiv litigiul dintre părți, confirmând concluziile la care a ajuns prima instanță de fond prin sentința civilă nr. ............

Astfel, Tribunalul a reținut că reclamanta a invocat în motivarea în fapt a cererii introductive că acordul de voință materializat în înscrisul sub semnătură privată denumit "chitanță de mână"; încheiat la data de ............. ascunde un împrumut cămătăresc pe care nu l-a putut achita, dar că niciunul dintre mijloacele de probă administrate în cauză nu dovedesc aceste aspecte.

Se mai arată că, în acord cu prima instanță, instanța de apel apreciază că probele administrate susțin încheierea unei convenții de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul construcție cu destinație de locuință și terenul aferent situat în ............. Astfel, potrivit recunoașterii provocate a reclamantei, obținute cu ocazia administrării interogatoriului propus de pârât, părțile au negociat înstrăinarea prin vânzare a imobilului încă din luna ianuarie a anului 2013, dată de la care pârâtul a intrat în posesia acestuia.

Primirea prețului imobilului în cuantum de 5200 euro de către vânzătoare este confirmată de mărturisirea extrajudiciară a reclamantei consemnată în cuprinsul înscrisului, potrivit căreia prețul a fost achitat în întregime, probă care nu a fost combătută prin nicio altă probă administrată în cauză.

În sfârșit, instanța de apel a înlăturat apărarea apelantei-reclamantei ………. potrivit căreia a avut reprezentarea încheierii unui contract de împrumut în condițiile în care părție convenției au fost identificate ca "vânzător"; și "cumpărător";, iar ………. a menționat că a vândut o casă de locuit și terenul intravilan aferent acestei locuințe cu suma de 5200 euro. A fost stabilită validitatea antecontractului încheiat și din perspectiva reprezentării naturii juridice a convenției.

Așadar, din hotărârile judecătorești la care s-a făcut referire mai sus, rezultă că natura juridică a convenției materializate în înscrisul sub semnătură privată de la data de ……… a fost stabilită ca fiind aceea de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, statuările în acest sens ale instanțelor intrând în puterea lucrului judecat.

În cauza de față, acțiunea are ca obiect juridic simulația, prin care reclamanta urmărește să demonstreze caracterul nereal al operației (promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare imobile) redate în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată din data de ………. și caracterul real al unei alte convenții încheiate de fapt între părți, care este convenția de împrumut.

Or, în litigiul anterior, s-a stabilit fără echivoc faptul că la data de ………, părțile au convenit să vândă și să cumpere, iar nu să împrumute cu acordarea de garanții, astfel că este inadmisibilă o nouă cercetare asupra voinței reale pe care acestea au avut-o.

Reținem că nu a existat un contraînscris în înțelesul de instrumentum probationis care să poată fi depus la dosar, în susținerea tezei caracterului simulat al convenției de la ……….

De asemenea, mai este de reținut că dacă înțelegerea cu pârâtul ………. ar fi avut conținutul juridic invocat de către reclamantă, atunci aceasta ar fi recurs încă de la început la acțiunea în simulație și nu ar fi riscat să-și risipească argumentele într-o acțiune în nulitate pentru cauză ilicită și vicii de consimțământ.

Înscrisul sub semnătură privată de la data de ……….. a fost încheiat de către reclamantă cu pârâtul ………. și a avut ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a casei și a terenului aferent, aceleași imobile care au făcut obiectul convenției de la data de ………...

Așa cum rezultă din înscris, părțile au inserat interdicția de vânzare a casei până la data de ………., data la care apelanta Ioniță Iuliana se obliga să restituie suma de 5200 euro primită în avans.

Apelanta susține că această mențiune dovedește caracterul simulat al convenției încheiate la data de …….. și că adevărata voință a părților a fost aceea de a incheia un contract de împrumut.

Avand în vedere răspunsul reclamantei la interogatoriu la termenul din ……….., conform căruia în luna ianuarie 2013 a negociat cu ……… vânzarea imobilului din ………… pentru prețul de 5200 euro, că pârâtul ……….. a achitat această sumă în numele pârâtului ………, iar pentru garantarea restituirii sumei de către …….. lui ………., s-a încheiat chitanța de la ………, rezultă cu evidență faptul că din punctul de vedere al apelantei-reclamante, convenția de la data de ………… a fost tot una de înstrăinare prin vânzare a imobilului.

Împrumutul a existat între ……….., însă reclamanta s-a angajat față de aceștia la vanzare, iar nu la împrumut.

Nici substituirea promitentului cumpărător în cuprinsul actului sub semnătură privată de cel care i-a pus la dispoziție suma plătită cu titlul de preț al vânzării, respectiv de ………, nu dovedește simulația (sub forma actului deghizat, căci despre aceasta este vorba în cauză), fiind expresia unui raport juridic născut între cei doi pârâți, fără legătură cu reclamanta.

De asemenea, faptul că se menționează că suma de 5200 euro a fost primită "în avans", nu răstoarnă natura juridică de act de vânzare-cumpărare a convenției, părțile fiind libere să stabilească dacă prețul se achită integral într-o singură tranșă, sau cu plata unui avans. Mai degrabă noțiunea de "avans" poate fi corelată cu noțiunea de preț care este specifică vânzării, decât cu cea de împrumut.

Așa cum a fost redactat inscrisul de la data de ………., acesta apare mai degrabă ca atestând o promisiune de vânzare cu pact de răscumpărare, însă în niciun caz un împrumut de bani.

De altfel, cătă vreme cu privire la convenția de la data de ………., s-a stabilit cu titlu definitiv că îmbracă caracteristicile unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare între apelanta ……. și pârâtul ………. și aceasta produce efecte juridice, demersul apelantei de a demonstra că înțelegerea de la data de ………. ascunde în realitate un împrumut între ea și ……… (căci ……… nu figurează decât ca martor în înscris), este lipsit de finalitate practică.

Din perspectiva acestei convenții, dacă a existat un împrumut, acesta a avut loc între pârâți, iar reclamanta nu are calitatea de a interveni în raporturile dintre aceștia.

În sfârșit, reținem că din nou apelanta-reclamantă a dat dovadă de inconsecvență, invocând în apel, prin cererea depusă la dosar, nulitatea convențiilor de la …….. și de la ……… pentru lipsa totală a consimțământului (s-a înscris în fals -tardiv, de altfel, - în ceea ce privește semnătura de pe cele două înscrisuri), care a susținut că nu îi aparține.

Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 480 C.pr.civ, Tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat, iar în baza art. 453 C.pr.civ, urmează să o oblige pe apelantă la plata către intimatul ......... a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel (onorariu de avocat redus), apreciind că suma de 4760 lei evidențiată în chitanța nr. ......... depusă la fila nr. 47 a dosarului este disproporționat de mare față de activitatea avocatului în legătură cu apărarea din acest apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă .......... împotriva sentinței civile nr. ........, pronunțată de Judecătoria Segarcea, în dosarul nr. ........., în contradictoriu cu intimații-pârâți .........., ca nefondat.

Obligă apelanta să-i plătească intimatului .......... suma de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel (onorariu de avocat redus)

Cu recurs în termen de 30 de zile, recurs care se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunțată în ședința publică de la ..............

← Obligaţie de a face. solicitare de obligare a pârâtului la...		Achizitii publice. Jurisprudență Contracte; Prejudicii, daune →

Acţiune în simulaţie. Jurisprudență Simulaţie

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acţiune în simulaţie. Jurisprudență Simulaţie